Acţiunile ANAF din ultimele luni au stârnit nemulţumirea multor oameni de afaceri din România care au fost obligaţi să plătească amenzi de sute de milioane de lei vechi sau chiar au fost obligaţi să-şi închidă activitatea. În acelaşi timp, sunt şi oameni de afaceri care consideră că trebuiau luate măsuri deoarece erau agenţi economici care încasau miliarde de lei vechi şi nu plăteau nimic la bugetul statului.
Omul de afaceri Valeriu Iftime este de acord cu noua politică a ANAF şi consideră că este un pas important în lupta cu evaziunea fiscală.
„Cred că cea mai mare boală a românilor este evaziunea fiscală. Mica evaziune fiscală este egală cu marea evaziune. Sunt oameni care nu plătesc nimic de 15-20 de ani. Au magazine şi restaurante în care nu dau bonuri. Toate acestea crează o gaură mare în buget. Trebuie nişte constrângeri astfel încât toţi să-şi plătească obligaţiile la stat. Controale trebuie să fie la tot ce înseamnă agenţi economici. Agenţii economici mici au o problemă cu plata impozitului. Nu cred că putem civiliza mediul de afaceri fără măsuri coercitive. Mai avem probleme cu munca la negru. Sunt multe firme care lucrează cu oameni neangajaţi”, a spus Valeriu Iftime.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Elsaco Botoşani consideră că ar trebui preluate metodele în alte ţări unde evaziunea fiscală este la un nivel scăzut. El propune ca majoritatea plăţilor să se facă prin sistemele bancare.
„Am nişte prieteni în America şi prima frică este impozitul. La fel, o prioritate este să plătească apa, căldura. Noi avem o problemă cu plata utilităţilor mai ales acolo unde nu poţi fi debranşat. Nu vreau să critic dar au câte cinci telefoane în casă dar nu plătesc apa sau căldură. Dacă nu ne civilizăm, nu vom putea merge mai departe. Plata electronică, plata prin sistemele bancare, este una din soluţiile bune. Este uşor de urmărit. Tot ce înseamnă bani cash, înseamnă o suspiciune”, a adăugat Valeriu Iftime.
Un alt om de afaceri botoşănean care conduce o companie cu o cifră de afaceri de peste opt milioane de euro, consideră că aceste controale sunt normale dar în acelaşi timp spune că ar trebui făcută diferenţa între o greşeală şi evaziunea fiscală cu intenţie.
„Trebuie individualizată răspunderea fiecăruia. Dacă un vânzător nu înregistrează o sumă în casa de marcat sau dacă un vânzător ia 50 de lei sau 100 de lei, trebuie să răspundă ei. Noi ca administratori, nu învăţăm vânzătorii să nu utilizeze casa de marcat. Organele de control trebuie să aibă mai mult discernământ la ceea ce se întâmplă şi presupun că se face o diferenţiere între cei care caută să facă evaziune fiscală şi cei care greşesc. Probabil sunt locuri unde e un sport în a nu folosi casa de marcat”, ne-a spus Gheorghe Rotaru, patronul companiei Nordic Romar.
