Angajaţii Direcţiei Silvice Botoşani au sărbătorit astăzi a XXVI-a ediţie a Zilei Silvicultorului, eveniment care a început la sediul instituţiei. În afara personalului silvic, au mai participat reprezentanţii ISU, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Inspectoratului de Poliţie şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului.
Gheorghe Rusu, directorul Direcţiei Silvice Botoşani, a vorbit despre rolul personalului silvic şi a făcut un apel la unitate.
„Astăzi este o zi specială, o zi în care trebuie să scoatem în prim-plan rolul slujitorului pădurii şi rolul silvicultorului. Prin lucrările pe care le facem de la instalare şi până la exploatare, nu este altceva decât o dirijare a arborilor în aşa fel încât să avem păduri dintre cele mai durabile. Intervenţia noastră în viaţa pădurii face aceste păduri să arate cum arată astăzi. Să ne imaginăm că noi nu intervenim în păduri, să fie păduri naturale. Ar păduri numai de plop, tei, salcie şi alte specii. Noi avem păduri de stejar, frasin, paltin, cireş, fag. Asta este contribuţia noastră cea mai mare”, a afirmat Gheorghe Rusu.
Un discurs despre rolul pădurarului şi despre ceea ce înseamnă munca şi responsabilitatea acestuia a avut şi Viorica Andronachi, directorul economic al acestei instituţii. După 34 de ani de activitate în această instituţie, ea a afirmat că munca silvicultorului nu este cunoscută din exterior şi că foarte mulţi nu ştiu câte responsabilităţi sunt.
„Cât am lucrat ca director economic, Direcţia Silvică Botoşani a avut de departe cele mai multe rezultate. Chiar dacă nu mi-a plăcut în mod deosebit profesia pe care mi-am ales-o, am avut mare noroc în viaţă să lucrez în cel mai frumos sector de activitate, să lucrez cu specialişti în natură, cu oameni care pregătesc pădurea pentru generaţiile viitoare. Pentru cei din afară, pădurarul este cel care taie copacii, care nu udă copacii, cel care nu numără copacii… Pădurarul are alte preocupări şi responsabilităţi. El este cel care păzeşte şi răspunde material şi penal pentru sute de hectare de pădure. El este cel care pregăteşte viitorul arbore, urmărindu-l de la fructificaţie, îl protejează şi urmăreşte dezvoltarea puietului iar dacă a greşit plăteşte. Dacă se usucă puietul, plăteşte. Pădurea nu creşte haotic ci este condusă de specialişti. El este cel care tratează pădurea şi urmăreşte modul cum se regenerează pădurile. Urmăreşte vânatul şi îl respectă, îl hrăneşte, îl numără, îl declară. El este cel care strânge tot ce poate da pădurea, fructe, plante, furaje. El este cel care asigură paza fondului forestier şi răspunde legal pentru aceasta. El este cel care participă la amenajarea pădurii. După toate acestea, el trebuie răsplătit pentru munca şi răspunderea sa. De aceea e nevoie de bani care în cea mai mare parte vin din exploatarea şi vânzarea masei lemnoase în regim silvic. Calcule pentru fiecare arbore în parte şi pentru părţi din el. A devenit silvicultura un fel de reţetă de farmacie. Dacă nu rezultă la vânzare volumul estimat, pădurarul din nou răspunde. Toate aceste aspecte prezentate se încheie cu două controale de fond, obligatorii pe an, pentru a vedea dacă are cioate… Şi iar răspunde că doar i-am constituit garanţii materiale în bani şi bunuri. Vin autorităţile de control ale statului, Garda, Protecţia Consumatorului, Curte de Conturi, Fisc, ISU, Mediu. Toate vor să aplice legea iar pădurarul mai plăteşte o amendă. Că semnătura este sus şi nu în josul paginii, că nu a cunoscut legea în detaliu, că a greşit un document. Din exterior lucrurile nu se văd aşa pentru că fie nu se cunosc, fie interesele sunt diferite”, a precizat Viorica Andronachi.
Cu ocazia Zilei Silvicultorului, sindicatul din cadrul Direcţiei Silvice Botoşani a organizat o serie de competiţii sportive la sah, table, tenis de masă şi fotbal.
În momentul de faţă, Direcţia Silvică Botoşani administrează, prin cele şase ocoale silvice, o suprafaţă de 48.292 hectare de teren forestier. În judeţul Botoşani, pădurile ocupă 11,5% din suprafaţa administrativă.
