Comuna Hlipiceni are un loc de care puţini au auzit dar şi mai puţini l-au văzut. Este vorba de casa unui fost profesor de desen şi muzică care în urmă cu aproximativ 30 de ani a devenit o adevărată operă de artă. Fiind un mare admirator al lui Michelangelo, profesorul din Hlipiceni şi-a transformat una dintre camere într-un fel de Capelă Sixtină, cu personaje din familia sa şi din Hlipiceni.
George Chihaia s-a născut în 1936 în Ştefăneşti, judeţul Botoşani, oraşul natal al marelui pictor Ştefan Luchian. Pasiunea pentru pictură a dobândit-o de la mama sa, o fostă învăţătoare care picta şi cânta la vioară. A realizat zeci de tablouri iar unele dintre ele au fost expuse la sala Rotonda din Iaşi, a realizat mai multe sculpturi şi opere de artă dar din păcate, puţine dintre acestea mai sunt în casa în care a locuit. „Era un om foarte deştept, citea foarte mult şi avea o memorie foarte bună. Cu el puteai discuta orice subiect, din orice domeniu. Era o enciclopedie. Avea toate cărţile marilor pictori. A studiat mult Michelangelo când a ridicat cupola. A pictat foarte greu în cupolă. Era foarte apreciat. Era un om foarte talentat dar aici nu avea cine să-i aprecieze talentul. A avut o frescă frumoasă la şcoală dar nu s-a ocupat nimeni”, ne spune Georgeta Gheorghiu, soţia pictorului.
Am încercat să aflăm cât mai multe despre „Capela Sixtină” din casa ei. Când s-a construit, care este povestea acestei picturi, cât a lucrat profesorul din Hlipiceni.
Soţia bărbatului îşi aminteşte că iniţial s-a opus realizării operei de artă şi asta deoarece îi era frică să nu se dărâme casa. Pictorul a început să studieze foarte mult şi să caute soluţii pentru realizarea unei cupole astfel încât să imite Capela Sixtină în propria sa locuinţă. Timp de şapte luni a lucrat în continuu. În toată această perioadă nici măcar nu a ieşit din curte. Îi dădea soţiei lista cu materialele de care avea nevoie pentru a picta iar aceasta venea în Botoşani pentru a le cumpăra. „Soţul meu vroia să facă de mult dar eu m-am opus pentru că această clădire este din chirpici. Trebuia să taie două grinzi ca să facă cupola. Eu am zis că dacă taie grinzile se duce totul de râpă. El a început să studieze şi să-mi arate că nu am dreptate, că pune nişte pârghii pe capetele grinzilor şi nu cade. A mai tratat el cu băiatul şi până la urmă am acceptat. Sunt vreo 30 de ani de când a făcut această pictură. A început în aprilie şi a terminat în octombrie”, îşi aminteşte Georgeta Gheorghiu.
Ceea ce a realizat acest bărbat este unicat. A încercat să reproducă Capela Sixtină dar cu personaje locale. În cupolă a pictat evoluţia ştiinţei plus chipurile marilor personalităţi române începând de la Decebal şi până Cuza. Pe pereţi a pictat diferite personaje dar cu chipul membrilor familiei sau a oamenilor din sat. Printre picturile sale sunt şi două nuduri cu chipul a două femei din sat. Una este o profesoară de istorie, acum pensionară, fostă colegă a pictorului la şcoala din Victoria. Am mers acasă la ea pentru a afla ce părere are despre pictura profesorului George Chihaia. A acceptat să ne însoţească până la casa în care a locuit bărbatul. Spune că este pentru prima dată când intră în acea cameră. Soţia pictorului îi arată nudul dar femeia nu pare foarte încântată de ceea ce vede şi spune că parcă nu seamănă cu ea. Evită subiectul şi preferă să vorbească la modul general despre profesorul pictor.
„Era un om cult. Avea cunoştinţe în toate domeniile. Nu ştiam de aceste picturi. Am văzut o singură dată dar nu era terminată. Nu erau toate personajele. Pe domnul Chihaia îl regăsim în aproape toate picturile chiar dacă personajele sunt altele. El era patriot, făcea multe acţiuni, punea în scenă piese de teatru cu copiii. Era un talent. Noi ne-am bucurat că avem un asemenea coleg de la care am avut ce să învăţăm. Opera lui încă nu se cunoaşte”, ne-a spus femeia care şi-a amintit că George Chihaia a stat internat în spitalul din Câmpulung Moldovenesc şi în acele zile a pictat un perete al salonului, fapt ce i-a uimit pe medicii şi angajaţii unităţii.
Napoleon şi Gioconda Mona Lisa
Copiii soţilor Chihaia au nume mai puţin obişnuite. Pe băiat îl cheamă Napoleon iar pe faţă Gioconda Mona Lisa. Georgeta Gheorghiu spune că soţul ei a decis să pună aceste nume copilor deoarece erau personaje căruia lui îi plăceau foarte mult. Ambii copii au absolvit Liceul de Arte după care au mers la conservator în Iaşi. Acum, Napoleon şi Gioconda Mona Lisa au 53 şi respectiv 45 de ani şi sunt stabiliţi în Germania.
„El le-a dat numele copiilor. Pe băiat îl cheamă Napoleon Gabriel iar pe faţă Gioconda Mona Lisa. Băiatul are a cum 53 de ani iar fata 45 de ani. Băiatul lucrează la BMW şi colaborează cu o orchestră. Fata a lucrat la o firmă care făcea birouri. S-a îmbolnăvit şi acum este pensionată. Băiatul este plecat din timpul regimului Ceauşescu. A dat un concurs şi a plecat în RDG. A fost în orchestră la un teatru. Apoi a format un cvartet şi a mers să dea spectacole în RFG. S-a făcut că pierde trenul şi a rămas în RFG dar soţia şi copilul erau în RDG. Foarte greu i-a adus în RFG. Fata cânta la Filarmonica Botoşani. După revoluţie a plecat în Italia la un concert. La întoarcere au trecut prin Munchen şi s-a întâlnit cu Napoleon. A trimis geamantanul şi vioara prin colegul ei de pupitru şi a rămas. Când am văzut că nu mai vine, am început să o bombardez cu telegrame dar ea bun rămas”, ne-a spus soţia pictorului.
Declinul pictorului botoşănean
La început anilor ’80, George Chihaia a fost implicat într-un scandal care la acea vreme nu era tolerat de către autorităţile comuniste. A fost acuzat de tentativă viol şi a fost condamnat la peste doi ani de închisoare da a fost eliberat mai devreme. Revenit acasă, pictorul s-a izolat după care a început să consume din ce în ce mai des băuturi alcoolice, era violent, s-a despăţit de soţie şi a ajuns să doarmă prin parcuri. S-a îmbolnăvit iar în urmă cu opt ani a decedat într-un spital din Iaşi.
„S-a spus că s-ar fi legat de o elevă. Am citit declaraţia şi fata ar fi spus: tovarăşul profesor m-a mângâiat pe păr şi mi-a spus să pun mâna pe carte şi să învăţ. Atât. După aceea, a dispărut declaraţia de la dosar şi s-a pus alta în care s-a spus că el a mângâiat-o pe faţă, pe sâni… Era unul Sandu, secretarul comunal de partid, care a scris. A fost o discuţie între dânşii şi apoi l-a urmărit pas cu pas. Părinţii fetei mi-au spus: noi n-am scris nicio hârtie. A fost condamnat la doi ani şi ceva. Nu a făcut tot pentru că a fost o graţiere. A suferit mult. El s-a apucat de camera asta ca să uite de trecutul lui. A început să bea, să devină violent şi nu am mai putut să suport. Apoi a stat pe la fraţii lui, pe la Botoşani, pe la Iaşi, Bucureşti, dormea prin parcuri. Nu-l mai recunoşteai. S-a îmbolnăvit. Eu eram la copii şi o vecină mi-a spus că a murit. Dorinţa lui a fost să fie înmormântat la Ştefăneşti, lângă bunica lui”, spune cu regret femeia.
Autorităţile locale vor realizarea unui muzeu
Primarul şi viceprimarul comunei Hlipiceni l-au cunoscut foarte bine pe profesorul George Chihaia şi încearcă să promoveze operele acestuia. Un bust al poetului Mihai Eminescu, realizat de Chihaia, urmează a fi finisat şi amplasat în curtea şcolii unde a predat profesorului.
„El nu a avut o valoare recunoscută în lumea artiştilor dar pentru noi are o valoare foarte mare. A lăsat în casa în care a locuit, o cameră pictată, a lăsat în urmă doi copii care sunt în Germania. Ambii copii au moştenit talentul. Napoleon este prim-violonist la Filarmonica din Munchen iar Monalisa este într-o instituţie de cultură din Germania. Domnul Chihaia mai are în afara acestor picturi şi unele statui. Pentru una dintre ele, am cerut aprobarea soţiei şi copiilor şi vrem să o amplasăm la şcoala din Victoria unde dumnealui a predat. Statuia nu a fost finisată în totalitate”, ne-a spus Gheorghe Luchian, primarul comunei Hlipiceni.
În plus, edilul vrea ca după decesul soţiei pictorului, casa să fie preluată de către primărie, să fie consolidată şi să fie transformată într-un muzeu. Printr-o promovare foarte bună, această casă poate deveni un obiectiv turistic foarte important.
„Am de gând să solicit copiilor ca după ce casa va rămâne liberă, să o cedeze primăriei şi să o transformăm într-un obiectiv turistic. Domnul Chihaia a fost un geniu nedescoperit”, a adăugat edilul.
Omenii locului sunt convinşi că picturile realizate de George Chihaia vor deveni foarte valoroase în timp şi că acesta va fi considerat unul dintre cei mai talentaţi pictori români.
