În județul Botoșani avem mai multe mănăstiri cunoscute și apreciate, cum ar fi: Popăuți, Coșula, Vorona, Guranda, Gorovei, Zosin sau Agafton. Dar mai avem o mănăstire construită în urmă cu patru ani și despre care se știe mai puțin. Este vorba de Mănăstirea Sf. Ioan Iacob din satul Horodiștea, comuna Păltiniș, construită pe locul unde a copilărit Sfântul.
Primarul Costel Romanescu ne-a spus că de mulți ani și-a propus să reabiliteze casa și locul în care a copilărit Sfântul Ioan Iacob dar abia în 2018 a reușit, după o vizită la Mănăstirea Sf. Gheorghe. Lucrările s-au realizat în timp record, în doar 40 de zile.
“Aici era o șerpărie, boscheți, vegetație crescută. În 2017 am fost în Țara Sfântă, la Mănăstirea Sf. Gheorghe, la moaștele Sf. Ioan Iacob, cu anumite lucruri de aici. Imediat după ce am revenit din Țara Sfântă, am fost vizitat de Părintele Teodosie, starețul Mănăstirii Zosin. Mi-a spus să facem ceva aici. Ceea ce vedeți, bisericuța și casa, s-au amenajat în 2018, în 40 de zile de la începutul construcției. Mulți o să spună că sunt povești sau că încercăm să dăm o altă putere locului dar ăsta este adevărul. Cei care sunt aici și au văzut, știu cum s-a construit”, a spus Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș.
“Sfântul este cel care ne protejează”
Atât primarul Costel Romanescu cât și oamenii locului consideră că această zonă a județului Botoșani este protejată de Sf. Ioan Iacob. Ei spun că au fost feriți de furtuni, inundații și chiar de secetă. Dacă în multe zone ale județului, culturile au fost compromise de secetă, în comuna Păltiniș fermierii au avut recolte destul de bune.
“Pentru mine reprezintă totul. Eu cred că Sfântul este cel care ne protejează zi de zi, nu am simțit vicisitudinile naturii, nu am avut mari furtuni, seceta nu ne-a afectat așa cum a afectat alte zone. Eu cred că cel care face aceste lucruri este Sfântul, ne protejează zona, localitatea, comuna. Pentru asta îi mulțumim și trebuie să facem și noi ceva”, ne-a spus Costel Romanescu.
Se încarcă cu energie pozitivă
De la an la an, Mănăstirea Ioan Iacob Hozevitul este din ce în ce mai vizitată de turiști și de aceea s-a decis construirea unui ansamblu, cu locuri de cazare.
“Vin mulți turiști din țară. Majoritatea celor care ajung în Țara Sfântă și vizitează Mănăstire Sf. Gheorghe, află că Sf. Ioan Iacob este născut în satul Crăiniceni, fosta comună Horodiștea, actualmente comuna Păltiniș. Vin și vizitează aceste locuri unde se încarcă cu energie pozitivă”, a completat primarul comunei Păltiniș.
Despre Sfântul Ioan Iacob Hozevitul…
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul s-a născut la data de 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni din județul Botoșani. A rămas orfan de mic după ce ambii părinți au murit, fiind crescut de bunică. În primii ani de școală a învățat în satul natal după care a plecat la Lipcani (Hotin) iar cursurile liceale le-a făcut la Cernăuți. După stagiul militar, a lucrat ca bibliotecar la Mănăstirea Neamț și apoi a fost profesor la seminarul mănăstirii.
Potrivit site-ului Crestinortodox.ro, la 8 aprilie 1936, noul stareț, arhimandritul Valerie Moglan, l-a tuns în monahism, primind potrivit pravilei călugărești, un nou nume, cel de Ioan. În noiembrie 1936 tânărul monah s-a îndreptat, împreună cu alți doi călugări, spre Țara Sfântă. După doi ani petrecuți în pustiu, ajunge la Mănăstirea „Sfântul Sava”, unde rămâne timp de opt ani. În anul 1947 este hirotonit preot în Biserica Sfântului Mormânt și este numit egumen la Schitul românesc cu hramul „Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care îl va conduce până în anul 1952.
În noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, împreună cu ucenicul său Ioanichie, a intrat în obștea Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. În vara următoare se retrage într-o peșteră, numită Chilia Sfânta Ana, care ținea de Mănăstirea „Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici și-a petrecut ultimii ani, ducând o viață foarte aspră. Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele veșnice pe 5 august 1960, la vârsta de 47 de ani. A fost înmormântat de Amfilohie, egumenul Mănăstirii Sfântul Gheorghe, în peștera care-l găzduise în ultimii ani de viață. La începutul lunii august 1980, potrivit unei tradiții locale, conducerea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul a deschis peștera mormintelor, urmând ca osemintele Cuviosului să fie duse în gropnița de obște.
S-a constatat cu uimire că trupul său nu putrezise, păstrându-se intact. Ținând seama de toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat în ședința din 20 iunie 1992, cu data de prăznuire în calendar pe 5 august.
