Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a XXVI-a, a fost câştigat de Mircea Cărtărescu. În acest an, membrii juriului condus de academicianul Nicolae Manolescu, au ţinut secret până în ultima clipă numele laureatului. Chiar dacă s-au făcut speculaţii, până la gala din această seară, nimeni nu a anunţat oficial numele laureatului.
Zilele Mihai Eminescu au debutat pe 13 ianuarie cu o serie de manifestări, au continuat ieri iar în această dimineaţă a avut o şedinţă de Consiliu Local în care s-a aprobat acordarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani, laureatului din acest an. Au urmat depuneri de coroane la statuia din Piaţa Revoluţiei şi o serie de acţiuni la Biserica Uspenia din Botoşani şi la Ipoteşti.
În această seară, la Cinematograful Unirea a avut loc gala de decernare al Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu, ediţia a XXVI-a. Evenimentul a debutat cu o serie de discusuri ale invitaţilor după care s-a acordat premiul Opus Primum. Câştigător a fost Ciprian Popescu, un tânăr care locuieşte în Montreal de zece ani.
„Locuiesc de zece ani la Montreal. Am făcut un drum foarte lung să vin aici. A durat mai mult să vin de la Bucureşti la Botoşani decât de la Montreal la Bucureşti. Vă mulţumesc foarte mult pentru acest premiu”, a spus Ciprian Popescu.
Ulterior, pe scenă au urcat viceprimarul Marian Murariu şi Nicolae Mnaolescu, preşedintele juriului. Viceprimarul municipiului Botoşani a dorit să ţină un discurs în care să vorbească el despre poetul Mihai Eminescu iar la un moment dat a simţit nevoia să le spună oamenilor de cultură care au studiat opera şi viaţa lui Mihai Eminescu, o serie de lucruri „mai puţin cunoscute”. Mulţi dintre cei prezenţi au zâmbit iar ce a prezentat viceprimaul Murariu a prezentat interes doar pentru elevii prezenţi în sală.
După discursul viceprimarului, au fost invitaţi pe scenă toţi nominalizaţii din acest an iar Nicolae Manolescu le-a socitat să recite câte o poezie din Eminescu sau ceva din opera lor.
Acelaşi Nicolae Manolescu a fost cel care a anunţat numele laureatului din acest an a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu 2017, acesta fiind Mircea Cărtărescu. Numele laureatului a fost ţinut secret până în ultima clipă şi nu a fost ştiut nici măcar de cel care urma să facă un laudatio câştigătorului.
În discursul său, Mircea Cărtărescu a vorbit despre generaţia sa dar şi despre Eminescu şi l-a ironizat pe viceprimarul Marian Murariu pentru prezentarea sa.
Pentru ediţia din acest an a Zilelor Eminescu, Primăria Botoşani a alocat 65.000 de lei din care 30.000 reprezintă premiul încasat de Mircea Cărtărescu. În plus, laureatul din acest an, a devenit cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.
Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956 în București, este un poet, prozator, critic literar și publicist român.
Potrivit Wikipedia, Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia Desant’83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă Poeme de amor sau Totul.
Activitatea literară
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară[9], consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.
Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu[10], scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare…”
Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc.
Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice.[8] Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedră.
Actualmente, Mircea Cărtărescu este conferențiar universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București.[11] Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie.[12] Ultimele sale cărți publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.
