Botoșani Online începe o serie de interviuri cu candidații partidelor politice la alegerile parlamentare, programate pe 1 decembrie. Primul care a acceptat propunerea de a răspunde la o serie de întrebări a fost omul de afaceri Ovidiu Jitaru, candidat pe lista PNL Botoșani pentru Senatul României.
Să începem discuția cu o scurtă prezentare. Cine e Ovidiu Jitaru?
- Sunt din Mileanca. Născut în 1962. Am făcut liceul în Dorohoi, la Grigore Ghica. Facultatea am făcut-o la Iași, la Automatizări și Calculatoare. Apoi m-am mutat în Botoșani. Am avut stagiatura, cum era atunci, la Dorohoi, după care m-am mutat la CET Botoșani. Din 1992, am plecat chiar dacă erau salariile foarte bune. Am avut un sindicat puternic și aveam salarii foarte bune. De patru-cinci ori mai mari. Am plecat la Elsaco și de atunci sunt împreună cu Valeriu și ceilalți colegi. Firma Elsaco era înființată de Valeriu cu domnul Feodorov. În 1994, am cumpărat noi o firmă și am făcut Elsaco Electronic, firma care este și astăzi. Suntem patru asociați care suntem împreună din 1994.
Era un risc să renunțați la o leafă pentru a intra în business?
- Era un mare risc. Nu am plecat într-o firmă care avea ceva. Veneam de acasă cu punga. Primul nostru sediu a fost la căminul de nefamiliști de lângă stadion. Aveam o cameră în care lucram până noaptea târziu.
Care a fost primul business din care ați câștigat?
- Primul Elsaco a avut un contract pe la Bistrița, Cluj. Noul Elsaco a prins niște contracte în Slobozia și Călărași. Făceam transmisii de date din punctele termice. Punctele termice nu erau automatizate, toate populația era conectată la termoficare. Din vorbă în vorbă, am prins lucrări la Giurgiu, la Oltenița. Știu și acum CET-ul din Călărași.
Cum era să faci business în anii 90?
- Pe vremea aia alergam foarte mult, nu era comunicarea de acum. Trebuia să alergi pentru lucrări. Auzeam că în Mediaș se contorizează magazinul General, plecam la Mediaș cu oferta, că știi ce să faci, cum să faci. Inițial, pe partea de contorizare și calculatoare, am început cu produse românești.
V-ați gândit că va fi un business de durată?
- Noi ne-am îndreptat spre o parte tehnică și a rămas tot timpul partea importantă a afacerii noastre. Am dezvoltat-o încet, încet. Un punct de cotitură a fost la finalul lui 1995 când am luat distribuția pentru contoarele Schlumberger. În 1996 am fost prima dată în Franța, la partenerii noștri de la Schlumberger și de atunci am rămas prieten cu Mathias. El ne spunea cum o să fim noi noi cei mai tari din România, la contorizări. Apoi am avut o creștere naturală. Am avut contracte mari de montare contoare în scări de bloc, lucrări în punctele termice, am motat regulatoare de presiune în scările bloc din București. Ne-am dezvoltat partea de proiectarea, am crescut echipe, am câștigat licitația de la Botoșani, apoi CET-ul din Bacău și desulfurarea din Iași, o lucrare mare. Am închis toate lucrările, nu am avut întârzieri, nu s-au pierdut bani din cauza noastră. Apoi am câștigat licitația de la Oradea, unde am făcut un CET deosebit. A fost cea mai mare lucrare făcută. Acum avem câștigate două cogenerări mari, în Constanța și Arad.
Câți angajați are acum grupul Elsaco?
- Am pornit de la patru oameni, apoi am luat un șofer, ne-am luat o secretară. Acum, pe tot grupul avem 800-900 de oameni dar pe orizontală numărul crește fantastic de mult. Avem subcontractanți cu care lucrăm de ceva vreme. Sunt proiecte la care ai o mie de oameni într-un șantier.
Să vorbim și de implicarea în fotbal.
- Să spun sincer, fotbalul a fost chiar un punct de discordie. În momentul în care am spus să intrăm în fotbal, ne gândeam că ajungem în Champions League, vindem jucători cu milioane de euro. Altul dintre noi spunea că o să fie o cheltuială prea mare, că nu suntem noi în stare să ținem o echipă de fotbal. Mai aveam prieteni care îmi spuneau că au picat firme mari după ce s-au apucat de fotbal. Noi ne-am ținut tot timpul departe de mizeriile din fotbal. Am hotărât să luăm echipa după discuții lungi și FC Botoșani a crescut natural, cum s-a întâmplat și cu firmele noastre. A ajuns o cheltuială foarte mare pentru noi, este greu să ținem echipa. Am avut perioade în care ne-am mai salvat cu vânzarea de fotbaliști dar când avem cele mai proaste rezultate, cheltuim și cei mai mulți bani. Dar în același timp, trebuie să întoarcem ceva comunității.
Dă dependență fotbalul?
- Dă dependență. Acum se ocupă Petrică de fotbal (n.r. Petrică Parfenov). Este un microb de care chiar nu vrem să scăpăm. Cât putem, o să ținem fotbalul în Botoșani.
Să discutăm și despre politică pentru că se apropie campania electorală. În urmă cu zece ani vă gândeați că o să intrați în politică, să candidați?
- Nu m-am gândit niciodată să intru în politică. Am fost un urmăritor al politicii. Am fost tot timpul liberal în gândire. Tatăl meu a făcut pușcărie politică și de la început mi-a spus: Este altceva liberalismul. Prima dată l-am votat pe Rațiu. Am printre ăia 2% care l-am votat pe Rațiu dar l-am votat pentru că nu mi-a plăcut Cîmpeanu. Apoi am urmărit politica și am admirat oamenii politici care s-au întors, gen Corneliu Coposu. Am fost liberal în gândire, am votat cu liberalii și mi-am propus să nu lipsesc de la niciun scrutin.
Decizia de a intra în politică a fost influențată de intrarea lui Valeriu Iftime?
- Am avut discuții între noi, între asociați. Este clar că pentru noi este o perioadă grea pentru că nu poți face două lucruri în același timp. Eu sunt aproape ieșit din executiv. Sunt ieșit din executivul unei companii în care am lucrat zi de zi și an de an. Am simțit că Valeriu are nevoie de o echipă și am zis să mă bag. După discuții cu familia, care nu era foarte încântată. Știu că este multă mizerie în politică, văd în perioada asta când este campanie electorală și știu dezamăgirea pe care o au alegătorii. Eu am intrat în politică fără vreun gând ascuns, nu urmăresc niciun interes personal. Am intrat pentru comunitate, cred că Botoșaniul trebuie să se îndrepte în altă direcție. Am lucrat în toate orașele mari ale României și le-am văzut crescând de la an la an. Pentru mine este o tristețe că Botoșaniul nu a ținut ritmul cu celelalte orașe. S-au pierdut foarte mulți bani europeni. Eu am spus că o să fac o campanie pozitivă dar vreau ca oamenii să știe pe cine trimit în Parlament. Să știe că oamenii care se duc acolo vor să facă ceva pentru locul din care pleacă. Pot fi făcute lucruri.
Ce credeți că puteți face? Ovidiu Jitaru va fi un parlamentar activ sau unul disciplinat și care va respecta ce decide partidul?
- Foarte disciplinat nu am fost niciodată. Eu cred că putem face o echipă, toți parlamentarii botoșăneni. Când ai ajuns în Parlament, ești parlamentarul județului Botoșani. Ar trebui să facem front comun și să urmărim interesele județului. Eu pot fi un liant în acest demers. În primul rând, zona trebuie promovată ca o zonă defavorizată și trebuie atrase investiții. Trebuie făcute legi speciale pentru zona asta. Avem două râuri care limitează județul dar noi stăm foarte prost la irigații. La nivel național, se investesc bani foarte mulți în irigații. Și noi am avut lucrări foarte mari prin Tulcea, Brăila, Vrancea, Craiova. Noi suntem un județ agricol, avem sursa de apă și trebuie să atragem bani pentru irigații. Gazul de care se tot vorbește că nu ajunge la Darabani și în alte zone ale județului. Sunt lucruri care se pot face. Banii europeni s-au dat pentru a scădea decalajele între regiuni dar banii europeni i-au luat cei din vest iar decalajul a crescut. Chiar ieri mă uitam la o hartă a investițiilor străine. La noi găsești 80 de milioane de euro în ultimii cinci ani iar la Cluj găsești 1,5-2 miliarde de euro.
S-ar putea schimba ceva odată cu autostrăzile A7 și A8?
- Autostrada asta trebuia făcută de când Traian Băsescu era ministrul Transporturilor. Investitorii nu au nevoie doar de infrastructură. E foarte bine că se face autostrada dar eu cred că mai trebuie făcut ceva din punct de vedere legislativ, ca să atragi investitori. Trebuie niște facilități fiscale. Eu consider că este o zonă cu potențial de creștere. Trebuie o cale ferată rapidă care să ne lege de Iași. Este foarte bine că se face drumul expres spre Suceava dar nu e suficient. Nu mai vorbesc de apă, unde am pierdut 280 de milioane de euro. Sistemul de irigații trebuie să fie una dintre preocupările majore ale parlamentarilor județului Botoșani.
