În ultimii patru, în oraşul Flămânzi s-au investit multe milioane de euro în proiecte de infrastructură care au fost realizate cu finanţare europeană, guvernamental şi locală. Într-un interviu acordat pentru Botoşani Online, Dan Oloeriu, primarul oraşului Flămânzi, a vorbit despre toate aceste investiţii, despre priorităţile pentru următorii patru ani şi despre bătălia electorală cu fostul primar Constantin Pitorac care între timp a trecut la PSD.
Cum este bugetul primăriei oraşului Flămânzi în 2016?
Am început destul de deficitar. Oamenii au constatat că taxele şi impozitele locale sunt un pic majorate. Eu am făcut fel de fel de intervenţii la Bucureşti, am discutat această problemă inclusiv cu Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, în momentul în care au fost la Flămânzi. Încă aştept răspunsul. Şi eu ca cetăţean am plătit mai mult decât în 2015 şi nu îmi explic. Nici eu nu am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor. Cert este că oamenii sunt nemulţumiţi.
Această creştere a taxelor poate duce la o scădere a încasărilor la bugetul local?
Sigur va duce la o scădere a încasărilor. Eu am un principiu, mai bine încasă puţin de la mai mulţi. Drept dovadă, în anii anteriori am scutit cetăţenii de penalităţi şi majorări şi am avut încasări foarte bune. Atunci, Codul Fiscal ne permitea acest lucru. Acum îi putem scuti până la 65-67% şi o să o facem. Am muncit trei ani de zile şi am reuşit să ajungem de la încasări de 12 miliarde pe an, la 20 de miliarde. Încă o dată mulţumesc cetăţenilor că au înţeles să-şi plătească impozite şi taxele. Datorită lor am reuşit să implementămaceste proiecte în oraşul Flămânzi. În fiecare an am plătit câte nouă miliarde la aceste proiecte. Prin acest Cod Fiscal, îmi este frică să nu revenim la încasările de acum trei-patru ani.
Cu ce datorii aţi preluat primăria?
Am preluat un pod recepţionat în satul Chiţoveni. Podul a costat 14 miliarde iar noi am avut de plătit 11 miliarde. Am preluat o şcoală în zona Poiana care a costat 8 miliarde iar noi am mai avut de plătit 5 miliarde. La parcările din faţa primăriei am avut de plătit 2,2 miliarde. Nu era achitat niciun leu în mandatul fostului primar. Cheltuieli materiale la diveşi furnizori au fost în jur de trei miliarde. Patru miliarde pentru utilităţile la casa de cultură pe care tot noi a trebuit să-i asigurăm. Nu mai vorbim de creditele la proiectele cu finanţare europeană plus alte datorii de o mai mică valoare. Nu mai vorbim de cofinanţări şi cheltuieli neeligibile. La proiectul de infrastructură din cadrul PID-ului am mai avut şi o corecţie de trei miliarde pe care trebuia să o plătim în cinci zile. Doar datorită acelor încasări record din anii 2013 şi 2014, am reuşit să ne menţinem şi să achităm restanţele.
S-au dovedit eficiente proiectele cu finanţare europeană?
Dacă ne gândim la infrastructură, s-au modernizat zece kilometri de drum. Este o realizare mare. Este meritul întregii echipe. Proiectul vine din mandatul anterior şi au lucrat foarte mulţi oameni. Adversarul meu politic se laudă că sunt proiectele lui. E o abordare total mincinoasă. La un proiect lucrează 20-30 de oameni. Nu poţi face singur un astfel de proiect. Cum se simt acei oameni din echipa de management al proiectului care au lucrat şapte ani de zile? Infrastructura este un proiect reuşit. Avem centrul de afaceri. Nu sunt foarte mulţi oameni de afaceri care închiriază spaţiile pentru birouri. După cinci ani de monitorizare, putem schimba destinaţia în cazul în care nu va exista interes din partea oamenilor de afaceri. Mai sunt doi ani de monitorizare. Noi ne gândim la grădiniţă cu program prelungit în această clădire.
Ce şanse sunt să demaraţi noi proiecte cu finanţare europeană, în acest an?
Noi am început pregătirea proiectelor. Vorbim de încă 12 kilometri de frum asfaltat. Am făcut deja studiul de fezabilitate, urmează proiectul tehnic. Aşteptăm să vedem oficial pe ce axă putem găsi finanţarea. Am avut o discuţie cu o firmă de consultanţă. Din ce mi-au spus, momentan se deschid ghidurile pentru IMM-uri şi pentru consiliile judeţene. Undeva la jumătatea lunii martie vor fi lansate ghidurile pentru administraţiile locale. Vrem să accesăm un proiect pe eficienţă energetică pentru clădirea primăriei deoarece consumul de energie termică este foarte mare şi plătim foarte mult. Mai dorim să reabilităm două unităţi de învăţământ. Vrem o grădiniţă cu program prelungit.
Casa de Cultură a oraşului Flămânzi nu a fost finalizată nici până în momentul de faţă. Care este motivul?
La casa de cultură am avut o investiţie prin CNI. S-a finanţat structura de rezistenţă şi reabilitarea iar celelalte cheltuieli legate de utilităţi erau în sarcina noastră. S-a făcut structura de rezistenţă şi reabilitarea clădirii dar în schimb nu am avut bani pentru utilităţi. Am avut un contract cu firma Victor Construct pentru reabilitare şi utilităţi. Neavând bani pentru utilităţi, contractul s-a reziliat. Am refăcut proiectarea, am constatat că iniţial era o sumă mai mare cu vreo două miliarde. Într-un final am făcut rost de bani şi mulţumim Consiliului Judeţean care ne-a ajutat, am găsit un alt constructor. Noi speram ca pe 8 martie să inaugurăm această casă de cultură. Din păcate nu putem. Am făcut eforturi foarte mari, s-a lucrat pe mai multe fronturi dar tot nu reuşim finalizarea. Problema este că s-au făcut lucrări de reabilitare fără a se realiza utilităţile în interiorul clădirii. Acum a trebuit să facem instalaţiile electrice, sanitare, să asigurăm încălzirea. Logic, acestea trebuiau făcute înaintea reabilitării. Nu ştiu de ce la momentul respectiv firma Victor Construct nu a realizat acele utilităţi în interiorul casei de cultură. Nu eram eu în funcţia de primar.
Cât au costat lucrările?
Din câte îmi aduc aminte, lucrările au costat în jur de nouă miliarde de lei vechi şi şapte miliarde utilităţile. Noi am reuşit să facem cu patru miliarde utilităţile după ce am reproiectat. Am făcut o economie dar am pierdut şi mult timp. Am chemat un expert, facem o expertiză tehnică, să vedem de ce s-a ajuns în acest stadiu.
Ce se întâmplă cu acel proiect privind alimentarea cu gaz a oraşului Flămânzi?
S-a început greşit din start. Din cauza încăpăţânării domnului Pitorac, am pierdut atât bani cât şi timp. Dumnealui a mers pe ideea de extindere a reţelei de la Hârlău. Operatorul de acolo, Gaz Nord-Est Hârlău, să vină cu conducta până la Flămânzi iar de aici să se facă ramificaţii. A fost o greşeală pentru Ministerul Economiei este cel care autorizează investiţiile la nivel local. Noi ne-am dat seama târziu. Oraşul Flâmânzi a cumpărat 1% acţiuni de la Gaz Nord-Est Hârlău. Acţiunile au fost cumpărate de la Primăria Hârlău care era acţionar la Gaz Nord-Est. Primăria Flămânzi a plătit 360 de milioane de lei vechi pe 1% din acţiuni. Nu numai că nu ne ajută dar ne şi încurcă. Curtea de Conturi a constatat de fapt valoarea era de 240 de milioane de lei vechi. Societate este pe zero, nu produce, noi am dat 360 de milioane iar aceşti bani nu îi putem recupera. Gazul nu va ajunge niciodată la Flămânzi prin societatea Gaz Nord-Est. Este imposibil. Între timp, am reactualizat studiul de fezabilitate. După ce vom primi acest studiu de fezabilitate, vom încerca să obţinem avizele necesare de la ANRE. Ulterior, va trebui să aşteptăm avizul unei comisii interministeriale şi abia apoi se trimite la Ministerul Economiei care demarează procedura de soatere la licitaţie. Este un obiect al nostru. În urmă cu patru ani am promis două obiective pe care le-am realizat. În plus, am mai asfaltat un kilometru şi ceva spre Prăjeni, iar în primăvara asta mai asfaltăm un kilometru pe strada Bazei. Acum, obiectivele majore pentru următorii patru ani sunt gazul, asfaltarea a 10 kilometri şi ANL-urile. Mai sunt şi altele precum centru civic. Deja avem pregătit proiectul.
Apa rămâne încă o problemă la Flămânzi…
Avem un proiect al Nova Apaserv care înseamnă 45-48 de kilometri de reţea de apă şi canalizare. Ne ducem la un grad de acoperire de 70-80%. Diferenţa încercă să o rezolvăm pe un proiect de mediu, cu o sursă subterană. Noi aşteptăm ca Nova Apaserv şi Consiliul Judeţean să rezolve şi problema aducţiunii de apă de la Botoşani la Flămânzi. În prezent capacitatea este mică şi de asta avem probleme.
Campania electorală a început la Flămânzi?
Cine nu a muncit până acum, poate să intre în campanie electorală. Noi am muncit până acum şi nu ne interesează acest aspect. În această campanie electorală vor fi candidaţi care au mai fost în funcţii iar oamenii vor putea compara. Aici discutăm despre fapte, despre comportament, discutăm despre atitudine faţă de cetăţeni. Văd că unii candidaţi se organizează, se mută de la un partid la altul. Până la urmă, tot PSD-ul rămâne adversarul nostru şi nu candidatul. În urma alegerilor din 5 iunie, PSD-ul va pierde unul-două posturi de consilier local. Postul de primar nu îl vor câştiga iar în loc să aibă patru-cinci consilieri locali, vor avea cu unul sau doi mai puţini. Timp de patru ani, candidatul PSD ne-a făcut în fel şi chip, ne-a acuzat de trădare, pentru că am trecut de la PDL la PNL. După patru ani, a uitat de toate acestea şi a trecut la PSD. El a trecut de la un partid de dreapta la unul de stânga. Mă bucur pentru el pentru că într-un final şi-a găsit o echipă, are activitate, are speranţă. Omul are un motiv de a munci şi de a-şi da seama că în 2012 a pierdut pe mâna lui. Pe noi ne ajută candidatul Pitorac. Patru ani stai în birou, îl ţii pe om la uşă, îl primeşti doar joi în audienţă, pierzi la 2000 de voturi în 2012, te refugiezi, nu îl saluţi pe cetăţean decât foarte sporadic şi dintr-o dată îţi aduci aminte că ai nevoie de cetăţean. Omul nu uită toate acestea.
