Centrul de agrement de la Agafton a fost ignorat de către autorităţile centrale, în grija cărora se află. Pe lângă faptul că de ani buni nu s-au alocat bani pentru investiţii, nici în momentul în care centrul de agrement a obţinut venituri suplimentare, nu s-a aprobat cheltuirea banilor pentru modernizarea clădirilor şi a bazei sportive.
În 2014, Centrul de Agrement Agafton a obţinut cele mai mari venituri din ultimii zece ani. Firma UMB Speed, care a lucrat la modernizarea drumului Botoşani – Suceava, şi-a cazat cei peste 100 de muncitori în acest centru de agrement iar în şase luni s-au încasat circa trei miliarde de lei vechi, triplu faţă de alţi ani.
„Centrul de agrement Agafton este într-o perioadă de zugrăvire şi reamenajare după un an 2014 care a fost destul de plin. Nu vorbim de investiţii ci doar de reparaţii curente. Nici în 2014 ministerul nu a alocat foduri pentru investiţii. În schimb, anul acesta am avut venituri mai mari. În afara copiilor care au venit în tabără, anul acesta am găzduit şi muncitorii care au lucrat la drumul Botoşani-Suceava. Am încasat triplu faţă de alţi ani. Au fost circa 50.000 de lei pe lună, timp de aproximativ şase luni de zile”, ne-a spus Radu Humelnicu, directorul DJST Botoşani.
Faptul că în 2014 s-a încasat triplu faţă de alţi ani nu reprezintă o veste foarte bună pentru conducerea DJST deoarece banii nu vor putea fi investiţi în centrul de agrement. O parte din bani rămân pentru mici reparaţii iar restul vor merge la bugetul statului.
„O parte din bani îi folosim pentru lucrările din tabără iar o altă parte va trebui să-i disponibilizăm către bugetul consolidat al statului. Noi avem nevoie de toţi aceşti bani încasaţi pentru a face lucrări în tabără dar problema este că fondurile le utilizăm în limita unui buget aprobat iniţial de către minister. Dacă ai venituri mai mari într-un an, trebuie să cheltuieşi atât cât ai avut buget iar restul banilor se duc la bugetul statului. În România, bugetul pleacă de sus în jos şi nu de jos în sus. Noi în fiecare an solicităm o proiecţie de buget dar ni se alocă altceva. Practic, noi trebuie să funcţionăm după cum ni se alocă, indiferent dacă noi facem mai mari”, a adăugat Radu Humelnicu.
Practic, instituţiile publice nu sunt încurajate în niciun fel să facă venituri suplimentare. Dacă încasează mai mulţi bani decât s-a prevăzut în bugetul iniţial, banii ajung în bugetul consolidat al statului şi sunt cheltuiţi după cum vor reprezentanţii guvernului.