Mănăstirea Coşula este unul din cele mai importante obiective turistice pe care le are judeţul Botoşani. Din păcate, potenţialul turistic nu a fost exploatat absolut deloc în ultimii 23 de ani. Complexul monarhal a ajuns în paragină iar drumul către mănăstire a fost asfaltat abia în acest an.
În jurul acestei mănăstiri Coşula s-au creat mai multe legende. Una dintre ele spune că Alexandru Ioan Cuza a luat decizia secularizării averilor mănăstireşti chiar la Coşula. Se spune că domnitorul a fost închis timp de două zile într-unul din beciurile acestei mănăstiri. Ulterior, acesta ar fi luat decizia ca averile bisericilor şi mănăstirilor să treacă în proprietatea statului. O altă legendă spune că pe vremea comunismului s-a încercat dărâmarea gardului şi folosirea cărămizilor pentru alte construcţii. O parte din gard s-a prăbuşit peste un muncitor, acesta a murit pe loc iar comuniştii au decis menţinerea construcţiei.
Mănăstirea Coșula datează din anul 1535 şi a fost construită de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica Sf. Nicolae a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a unui text din Herodot, de către un monah de la Coșula în secolul al XVIII-lea. Textul tradus a fost depus de către istoricul Nicolae Iorga la Academia Română. De asemenea, un număr de 372 de documente s-au luat din mănăstire și s-au depus la Arhivele Naționale. În anul 1908, mănăstirea a fost părăsită de călugări; biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătății pentru a adăposti un spital. În anul 1991, mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei a reînființat Mănăstirea Coșula, aducând aici călugări care să se ocupe de refacerea vieței monahale din acest complex monahal medieval.
În acest moment, la mănăstire mai sunt puţine documente vechi. Printre acestea se numără şi un document semnat de Nicolae Iorga. Stareţul mănăstirii speră ca odată cu reabilitarea complexului să înfiinţeze un muzeu în care să poată fi văzute toate documentele găsite în mănăstire.
Galbenul de Coşula vs albastrul de Voroneţ
Până în acest moment, nu s-a făcut absolut nimic pentru promovarea acestei mănăstiri. Într-un fel este explicabil ţinând cont că până în acest an, drumul spre mănăstire nici măcar nu era asfaltat. În plus, complexul monarhal nu era pregătit pentru a primi turişti. Abia în 2009 s-au făcut primii paşi. S-a realizat un proiect pentru restaurarea complexului şi apoi un proiect pentru modernizarea drumului. În acest an, drumul a fost asfaltat iar proiectul cu finanţare europeană pentru restaurarea complexului monarhal a fost aprobat. Autorităţile locale şi judeţene speră ca anul viitor să demareze lucrările.
„Lucrările pentru restaurarea complexului monarhal Coşula ar fi trebuit să fi început. Au fost anumite probleme administrative. Noi sperăm că după ce se finalizează licitaţiile, să înceapă lucrările şi acest complex să fie repus în circuitul turistic. În timp s-au făcut lucrări care nu au fost conforme cu ceea ce înseamnă principiile restaurării. Lucrurile acestea pot fi corectate dacă vor fi aleşi cei care ştiu cu adevărat meserie în domeniul restaurării. Mănăstirea Coşula este în primele cinci ca şi monument ecleziastic. Avem Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Dorohoi, Măstirea Popăuţi, Biserica Sf. Gheorghe şi apoi Mănăstirea Coşula”, ne-a spus Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură.
Primarul comunei Coşula este convins că odată reabilitat, complexul monarhal va atrage foarte mulţi turişti. Mănăstirea Coşula se diferenţiază de celelalte mănăstiri prin nuanţa de galben care predomină în picturi. De aici vine şi GALBENUL DE COŞULA. Mare problemă este că în urmă cu mai mulţi ani, exteriorul bisericii a fost tencuit iar pictura originală a fost distrusă. „Pictura interioară are o valoare foarte mare. Rivalizează cu Voroneţ. La Voroneţ este albastrul iar la Coşula este galbenul. Au fost două rânduri de picturi peste pictura originală. La exterior, nu se ştie cu exactitate când s-a tencuit”, a spus primarul comunei Coşula care a adăugat:
„Nu am avut condiţiile necesare deoarece drumurile nu erau pregătite pentru a face o propagandă turistică. În 2009, odată cu proiectul de restaurare a ansamblului monarhal, a început şi asfaltarea drumului judeţean care trece prin faţa mănăstirii Coşula. Urmează asfaltarea drumului dintre mănăstirea Zosin şi mănăstirea Coşula”.
Pregătiri pentru hramul bisericii
La mănăstirea Coşula, ziua de joi a fost una foarte agitată. Forfotă mare şi pregătiri peste pregătiri. Stareţul Calinic Chirvase ne-a spus că aşteaptă câteva sute de enoriaşi şi că trebuie să fie totul pus la punct de la curăţenia în biserică şi până la mâncarea oferită celor care trec pragul lăcaşului de cult. „Cu câteva zile înainte de acest hram, am început să ne pregătim. Am făcut curăţenie atât în interior cât şi în exteriorul bisericii. Am pregătit hrana pentru oaspeţi. Am avut 500-600 de oameni aproape în fiecare an. Avem cadouri şi pentru copii. Fiecare pelerin va primi mâncare, dulciuri”, ne-a spus Stareţul Calinic Chirvase care a asigurat alimentele pentru credincioşi exclusiv din donaţii.
„Mănăstirea a fost mare. Ca număr de călugări era a treia din Europa. Erau peste 1500 călugări greci. Una din lucrările descoperite de Nicolae Iorga la Mănăstirea Coşula a fost şi traducerea lucrării lui Herodot din limba greacă în limba slavonă. Mănăstirea a avut o avere consistentă dar odată cu secularizarea averilor mănăstireşti nu a rămas decât cu un hectar, în interiorul mănăstirii. La ora actuală mănăstirea are 50 de hectare de teren plus aproximativ 50 de hectare de pădure” , Mircia Acatrinei, primar Coşula