În ultimii ani, numărul turiştilor care vizitează casa memorială George Enescu a crescut semnificativ. Dacă până prin 2000 erau de ordinul zecilor de turişti pe an, acum numărul ajunge la câteva sute iar o mare parte dintre aceştia sunt turişti străini.
Botoşaniul este cunoscut la nivel naţional datorită valorilor culturale. George Enescu este unul din brandurile judeţului dar din păcate cei care au condus Botoşaniul în ultimii 23 de ani nu au făcut aproape nimic pentru a valorifica acest potenţial şi pentru a atrage turiltii. În schimb, au făcut-o alţii. Festivalul George Enescu şi Turneul Vioara lui George Enescu la sate, iniţiat de Radio România Cultural şi Accendo au făcut o bună propagandă. Astfel, numărul turiştilor a crescut semnificativ dar cu toate acestea este mult sub ceea ce ar trebui să fie.
„Vin mulţi turişti. Am avut chiar mulţi străini. Anual avem sute de turişti. Este bine comparativ cu alţi ani când nu venea aproape nimeni. De la an la an, am văzut un interes mai mare. Enescu este recunoscut dar parcă în ultimii ani ne vindem imaginea mai bine. Şi Festivalul Enescu de la Bucureşti ne ajută foarte mult. În ziua în care a început festivalul, a venit o formaţie de instrumentişti care au susţinut pe cerdacul casei câteva piese care aparţin lui George Enescu. Oamenii au rămas impresionaţi. Au fost mulţi intelectuali”, ne-a spus Angela Toma Grădinaru, primarul comunei George Enescu.
Consiliul Judeţean, proprietar peste averea lui Enescu
Casa Memorială George Enescu şi terenul de 9600 de metri pătraţi aparţin acum Consiliului Judeţean Botoşani. Primăria comunei George Enescu a cedat suprafaţa de teren către Consiliul Judeţean după ce reprezentanţii acestei instituţii au promis că vor face investiţii şi vor lucra la promovarea turismului în zonă.
„În urmă cu trei ani, am primit o adresă pentru a da terenul Consiliului Judeţean. Iniţial nu am acceptat după care am decis să îl cedăm pentru că erau nişte proiecte şi nu se putea ca terenul să aibă un proprietar iar casa alt proprietar. Într-un fel este mai bine deoarece toate lucrările din curtea casei memoriale le făceam noi. De fiecare dată când venea o delegaţie sau era o sărbătoare, trebuia să trimit oameni pentru curăţenie şi lucrările necesare. Acum au terenul şi să-şi organizeze. Probabil au şi capacitatea. Pot aloca bani din buget. S-a început o împrejmuire şi în mare parte s-a reuşit. A fost schimbat gardul din partea drumului sătesc. Reabilitarea clădirii s-a făcut dar am înţeles că o să mai sufere nişte lucrări”, ne-a mai spus primarul comunei George Enescu. Una din variante era ca această casă memorială să fie preluată de către primăria comunei şi Consiliulul Local. Problema este că bugetul comunei nu ar fi permis investiţii foarte mari şi demararea unor campanii mediatice astfel încât să fie valorificat potenţialul turistic.
„Poate era bine să preluăm noi casa dar dacă ea era subordonată Muzeului Judeţean, am acceptat. La cultură, tot timpul sumele nu sunt suficiente. Mi-ar fi plăcut ca această casă memorială să fie a Consiliului Local şi a primăriei”, a adăugat primarul.
Casa din Mihăileni, lăsată în paragină
George Enescu şi-a petrecut o bună parte din tinereţe şi în casa din Mihăileni, acolo unde s-a născut mama sa. Această casă este acum în paragină şi stă să se prăbuşească. În urmă cu puţin timp, această casă a fost inclusă în lista monumentelor istorice, categoria monumente memoriale, grupă "B", potrivit unui Ordin al Ministerului Culturii publicat în Monitorul Oficial. Problema este că ar trebui alocate, cât mai repede, fonduri pentru repararea acestei case. Dacă autorităţile nu se implică, ar putea să o facă oamenii cu bani. „Am fost sunată de un consătean care locuieşte în Germania şi m-a întrebat: de ce casa lui George Enescu stă să se dărâme? El a văzut o ştire dar era casa de la Mihăileni şi nu cea de la noi. Acea persoană a trimis de mai multe ori sume de bani când s-au construit biserici şi mi-a spus că era dispus să vină cu o sumă mare de bani pentru a repara casa lui George Enescu”, ne-a declarat Angela Toma Grădinaru.
George Enescu s-a născut pe 19 august 1881 la Liveni-Vârnav, în judeţul Botoşani. A fost compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor. Este considerat cel mai important muzicean român. A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani apare în primul său concert și începe studii de compoziţie sub îndrumarea lui Eduard Caudella. Primele îndrumări muzicale le-a primit de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru.
Între anii 1888 si 1894 studiază la Conservatorul din Viena. Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale, în care interpretează compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps sau Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani. După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, își continuă studiile la Conservatorul din Paris, între anii 1895 şi 1899. La data de 6 februarie 1898 are debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română.
În același an, începe să dea lecții de vioară la Bucureşti și să dea recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleş diin Sinaia.
