COMUNICAT. Parlamentarul PSD Marius Budăi, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a criticat, marți, în Plenul Parlamentului, alarmele false lansate de Partidul Național Liberal cu privire la diversele evoluții economice din cursul anului 2017 și pentru anul 2018.
În dezbaterea desfășurată în cadrul „Orei premierului”, deputatul PSD a amintit mai multe afirmații alarmiste ale PNL care ulterior au fost contrazise de realitate. Astfel, Budăi a criticat faptul că la începutul anului 2017 PNL cerea depunerea unei plângeri penale împotriva conducerii Comisiei Naționale de Prognoză pe motiv că ar fi umflat estimarea de creștere economică la 5,2% pentru 2017, astfel încât să decredibilizeze programul de guvernare al PSD. „Eu întreb acum, când avem datele oficiale pe 2017, cu o creștere economică de 7%, ce ar trebui să facă PNL cu acea plângere penală? Împotriva cui ar trebui să o depună? Împotriva FMI care ne spunea că vom avea în 2017 o creștere de doar 3,8%?”,s-a întrebat retoric deputatul Budăi, care a subliniat că România nu are nevoie de profeți mincinoși în economie, pentru că sunt destui în afara țării.
De asemenea, deputatul social-democrat a criticat zvonurile lansate de liberali anul trecut, la 1 septembrie când liderii acestui partid afirmau că banii de pensii mai ajung doar până în luna noiembrie. „Nu numai că nu s-au epuizat fondurile de pensii cum prezicea PNL, dar după cum bine a spus doamna Premier, anul trecut Guvernul PSD+ALDE a dat 10,8 miliarde lei în plus pentru pensii și pentru cei care au nevoie de sprijin”, a spus Marius Budăi care a cerut liberalilor să își ceară scuze față de pensionari pentru îngrijorările generate de astfel de zvonuri false și iresponsabile.
În acest context, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a arătat că nimeni nu mai poate lua în serios previziunile apocaliptice ale PNL despre evoluțiile economice din 2018. În discursul său, Budăi a trecut în revistă toate argumentele în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică, respectiv o pondere rezonabilă a consumului în economie în raport cu alte state ale Uniunii Europene, o datorie guvernamentală în scădere și printre cele mai mici din Europa, a patra cea mai mică inflație medie din Uniunea Europeană în 2017, de doar 1,1%, precum și un grad ridicat al absorbției fondurilor europene de 12,29%, peste cel al Franței, Germaniei, Olandei sau al Marii Britanii.
