Biserica armeană Sf. Treime din Botoşani este consideră unul din cele mai valoroase monumente istorice ale municipiului. Bombardamentul ruşilor 1944, cutremurul din 1977, prăbusirea turnului din 1991 şi indiferenţa autorităţilor din ultimii 20 de ani au făcut ca acest monument cu o vechime de peste 200 de ani să ajungă într-un stadiu avansat de degradare iar acum riscă să se prăbuşească.
Biserica este construită pe locul unde în 1560 exista o mănăstire armeană cu hramul Sf. Axentie. Această mănăstire s-a dărâmat în 1670 şi a început construcţia Bisericii Sf. Treime. După mai bine 120 de ani de la începerea lucrărilor, biserica a fost finalizată şi sfinţită. În 1816 a fost construit turnul din curtea biserici. Era cel mai înalt turn de observaţia din Botoşani, în acea vreme. Timp de vreo 60 de ani a fost folosit ca turn de observaţie-pază al oraşului.
„Biserica armeană Sf. Treime din Botoşani, construită în perioada 1670-1797, este construcţie specială. Are o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi şi este una din cele mai mari biserici creştine din Botoşani. După Balş, este una din cele mai frumoase biserici din Moldova. Ea are o organizare clasică”, ne-a spus Florin Simion Egner, reprezentantul comunităţii armene din Botoşani.
În ultimii 70 de ani, Biserica Sf. Treime a avut foarte mult de suferit. Bombardamentul ruşilor şi cutremurul din 1977 au afectat foarte mult structura de rezistenţă a bisericii. În 1991 turnul bisericii s-a prăbuşit iar din acel moment a început degradarea.
„Această biserică a afectată foarte mult. La început, de bombardamentul din 1944 al armatei sovietice. Alături, într-o casă armeană, era o anexă a unui spital cu răniţi care a fost bombardat. Apoi a avut de suferit în urma cutremurului din 1977. Ulterior, în 1991, într-o noapte, s-a prăbuşit turnul bisericii. A fost o implozie care a afectat foarte serios pereţii şi în special peretele vestic. Acest perete vestic şi-a pierdut sprijinul. Din 1991 şi până astăzi s-au făcut foarte puţine lucrări pentru a conserva această biserică. Comunitatea armeană a făcut un acoperiş provizoriu pentru a împiedica să plouă în interior. De asemenea, se reface o sprijinire a arcelor. Primăria a sprijinit în ultimii ani cu nişte sume modice pentru lucrările de conservare. În următoarea etapă trebuie făcute lucrări de sprijinire a peretelului vestic, prin exterior. În situaţia în care nu vom avea aceste sume mici iar biserica se va prăbuşi, vom pierde unul din cele mai frumoase monumente arhitectonice din Botoşani”, a adăugat Florin Egner. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, au intervenit şi comuniştii. Printr-o decizie aberantă, s-a construit un drum prin curtea bisericii. Strada este la mai puţin de doi metri de intrarea principală a bisericii iar din „raţiuni” de securitate, s-a montat un gard de sârmă. Practic, intrarea principală a bisericii a fost închisă iar enoriaşii aveau acces printr-o intrare secundară.
Vestea bună este că o mare parte din obiectele cult ale bisericii s-au păstrat. Acestea trebuie restaurate şi pot fi utilizate încă mulţi ani. Unele obiecte de cult sunt în interiorul bisericii iar altele sunt depozitate în casa dascălului.
„La prăbuşirea cupolei, au fost afectate icoanele de pe pereţi, a fost afectat altarul şi a fost afectat paraclisul. Am reuşit să recuperăm o parte din icoane care erau din perioada 1790-1810. Erau icoane făcute de pictori din Austria, Italia precum şi pictori locali. Pictura bisericii poate fi refăcută deoarece există fotografii făcute înainte de anul 1991. Am recuperat altarul, l-am conservat, este depozitat într-o clădire din curtea bisericii. Toate obiectele pot fi restaurate. Avem unul din cele mai mari candelabre din bisericile botoşănene. Are aproximativ 40 de kilograme şi o dimensiune de aproape doi metri. Are toate elementele şi poate fi restaurat”, ne-a spus Florin Egner care a mai precizat că unul din cele mai valoroase obiecte este uşa este realizată de Ianis Lăcătuş înaintea anului 1780.
În ultimii ani, comunitatea armeană a făcut mai multe demersuri pentru obţinerea fondurilor necesare consolidării. Foştii miniştrii ai Culturii, Răzvan Teodorescu şi Ion Caramitru, au vizitat biserica şi au promis sprijin. Din păcate, totul a rămas în stadiul de promisiune iar biserica s-a degradat de la un an la altul. „Demersurile noastre sunt de a salva acest monument de arhitectură. Comunitatea armeană a făcut primii paşi. Trebuie să conservăm această biserică până când vor exista posibilităţi pentru consolidare şi reabilitare. Lucrările de consolidare sunt estimate la peste 50 de miliarde de lei vechi. Această sumă este mică faţă de importanţa istorică şi culturală a acestui monument”, a conchis Florin Egner.
Această biserică ar putea fi unul din principalele obiective turistice ale municipului ţinând cont de vechimea şi arhitectura ei. Pentru asta, autoritatea locală şi Ministerul Culturii ar trebui să se implice şi să salveze acest monument istoric.
