Connect with us

AGRICULTURA

INTERVIU. Cristian Andrici, președinte ACCPT Botoșani: „Încurajez fermierii la asociere iar prețul va fi unul mai bun. Sunt ferm convins”

Published

on

Cristian Andrici, noul președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Botoșani, vrea să-i unească pe fermierii din județul Botoșani și să-i ajute pe aceștia să obțină venituri mai mari care le-ar permite să se dezvolte. Cristian Andrici (35 ani) este absolvent al Universității de Științe Agricole Ion Ionescu de la Brad, a fost timp de patru ani director general la Agricola Tg. Frumos, cel mai mare holding din județul Iași, cu peste 6000 de hectare, iar din decembrie a revenit în județul Botoșani pentru a dezvolta afacerea familiei.

Ați preluat de curând conducerea ACCPT Botoșani. Ce vă propuneți să faceți?

Am revenit în Botoșani ca să mă ocup de business-urile mele, să le dezvolt și să mă ocup de Asociația Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice din Botoșani unde am fost numit președinte. Județul Botoșani are un potențial agrar foarte mare. Suprafața arabilă este mai mare decât în județul Iași, cu terenuri mai bune. Botoșaniul este Bărăganul Moldovei. Această asociație a fost aproape inexistentă în ultimii ani. Doar asociindu-ne putem avea un cuvânt de spus, să ne rezolvăm problemele la timp. Vedeți ce se întâmplă cu subvențiile APIA. Botoșaniul este codaș la plata subvențiilor pe suprafață.

Ce poate face asociația și LAPAR pentru fermierii din județul Botoșani?

Sunt probleme legislative care se pot pune la punct prin LAPAR care este o organizație foarte puternică la nivel național. Foarte mulți fermieri din județul Botoșani cumpără inputuri și vând produsele dezorganizat. Una e să cumpere fiecare în parte inputuri și alta e să te asociezi, să faci un volum de câteva milioane de euro. Se obțin prețuri mult mai mici, condiții mult mai bune, inclusiv calitate. În ultima perioadă, fermierii folosesc din ce în ce mai mult inputuri de proastă calitate. Asociindu-te, cumpărând la comun, reușești să cumperi la niște prețuri mult mai mici. La Iași este o asociație care are în jur de 35.000 de hectare, cotizația este 2 euro/hectar/an. Ei au ajuns la un nivel mediu de 43% dicount, cu plata la termen. În Botoșani, 43% discount se poate obține doar la plata cash. Toți vindem separat. Una e să negociezi 30.000-50.000 de tone și alta e să vândă fiecare 300-400 de tone. Prețul și condițiile sunt altele. Mult mai proaste când vinzi cantități mici. Ăsta a fost un alt imbold.

„Am fost purtătorul de cuvânt la un grup de lucru, pentru a obține finanțare pentru trei stații antigrindină. Astăzi s-au construit. Am început de pe vremea lui Achim Irimescu, am făcut memorii, am cules date de la UAT-uri, unități agricole. Am reușit să obținem finanțarea pentru trei puncte de lansare a rachetelor antigrindină care completează vechiul sistem și acoperă o suprafață până la granița cu județul Neamț”

Care sunt primele măsuri pe care le luați?

Nu am găsit nimic la asociație. Era o bază de date incompletă, mă refer la contacte, la suprafețe neactualizate. Am găsit un deficit de peste 20.000 de lei. Situația e sumbră. Trebuie reconstruit de la zero. Am făcut demersuri la Direcția Agricolă, la APIA, să ne pună la dispoziție un birou ca să ne putem desfășura activitatea. Voi angaja o persoană care să se ocupe de baza de date și apoi de relația cu fermierii. Să le trimită în timp real toate noutățile pe care le primim de la LAPAR. Așteptăm problemele membrilor asociației, le centralizăm și le trimitem la București. Încercăm să le rezolvăm problemele.

Când se vor putea face primele achiziții sau vânzări într-o formă organizată?

Sper ca din toamnă să începem să vindem la comun. Am discutat cu asociația de la Iași și ei ne-au propus să facem front comun la achiziții și la vânzări. Ei au 35.000 de hectare, noi să venim cu 30.000 de hectare iar lucrurile se schimbă. Avem toate atuu-rile să punem pe picioare asociația. Suntem printre puținele asociații din țară care nu funcționăm corect, avem datorii la LAPAR, nu s-au strâns cotizațiile la timp. Unii fermieri s-au înscris ca să li se dea o adeverință, să poată accesa proiecte iar apoi au uitat să-și plătească cotizația. Nu este corect și nu e nici legal. Dacă nu mai sunt membri în asociație ar trebui să dea banii înapoi încasați pe proiect. Cel mai simplu este să-și plătească cotizația. Cotizația este 1 leu/hectar/an. La 1000 de hectare este 1000 de lei pe an. E o cotizație modică. Asociația este non profit dar nu poate funcționa fără bani. Eu am venit pro bono, nu am salariu, nu am niciun beneficiu financiar. Persoana care se va ocupa de baza de date, de relația cu fermierii, trebuie plătită. Mie nu îmi trebuie niciun cent.

Fermierii sunt foarte reticenți când vine vorba de asociere.

Făcând parte din asociație, nu splituiești cu nimeni business-ul tău. Te asociezi doar pentru beneficii. Încercăm să rezolvăm problemele lor, vor primi adeverințe pentru proiectele europene și beneficiază de punctaj în plus. Vom putea să achiziționeze inputuri la comun, pe niște principii simple și o să și poată vinde la comun. Garantez că vor beneficia de condiții mult mai bune decât ar cumpăra separat.

„Mai nou, ofer și consultanță tehnico-financiară. Fac chestiunea asta gratuit pentru start-up-uri, prin Camera de Comerț. O dată la două săptămâni, la cerere, sunt dispus să ofer consultanță gratuită. Știu cum este la început, să nu ai informații, să nu știi, nimeni să nu te ajute. Pot veni și agenții economii care vor să discute o problemă tehnică, economică. Sunt foarte mulți fermieri în impas din cauza lacunelor pe care le au”.

Ce suprafață de teren lucrați?

Împreună cu tatăl meu lucrez în jur de 800 de hectare. Mi-aș dori să mă extind, este greu. Concurența e mare în zonă, sunt și niște străini. Sunt în discuții cu mai multe persoane care vor să-și vândă business-urile. Tendința este de creștere.

Intrați în concurență cu străinii?

Concurența este un lucru pozitiv. Străinii dispun de foarte mult capital, lucrează cu fonduri de investiții. În plus, au la mâna lor și autoritățile locale. Au cumpărat terenurile cu ajutorul primarilor, secretarilor, agenților agricoli. Eu o iau ca pe o concurență loială. Prefer să cresc sănătos, nu dintr-o dată, nu mult. Încă iau terenuri în arendă și încerc să cumpăr alte business-uri de la cei care vor să vândă.

Prețul terenurilor agricole a crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Venirea străinilor a influențat creșterea?

De când avem jucători mari la nivelul județului care nici măcar nu prea îi interesează pe unde cumpără, prețurile au crescut. Și eu am cumpărat cu peste 5000 de euro hectarul. Problema este că la nivel național există un dezinteres pentru teren.

Vânzarea terenurilor a stârnit polemici. Se mai poate stopa?

Nu este normal să se vândă către străini terenurile agricole. Este vorba și de securitatea alimentară a României. În cazul unei crize alimentare, străinii pot să-și dirijeze producția unde vor ei. LAPAR a făcut mari eforturi pentru a modifica legea vânzării terenurilor către străini. Dacă va ieși în forma făcută de LAPAR, vom fi puși la adăpost. Cel care va avea dreptul să cumpere terenul, va trebui să fie rezident în România de minim cinci ani, va trebui să aibă studii în domeniu, să nu fie fonduri de investiții. În mod sigur vor limita accesul străinilor la terenul agricol din România. În acest proiect, s-a scos darea în plată pentru că a fost o mare problemă.

Cum vedeți rezolvarea crizei forței de muncă în agricultură?

E o problemă majoră. Sunt sate depopulate, în 10-15 ani unele sate vor dispărea. Nu avem școli profesionale iar unde mai sunt clase, numărul elevilor este redus. Legea învățământului este una ciudată, fiecare guvern tot schimbă, reformează de nu mai știu copiii ce să învețe. Se intră ușor la licee, la facultăți. În plus, exodul de la sate în străinătate este unul fantastic. Suntem a doua țară după Siria în condțiile în care în Siria este război civil. La mine la firmă dar și la holdingul pe care l-am condus, media de vârstă pentru mecanizatori este de peste 45 de ani. Cu foarte mari greutăți găsesc tineri, am încercat și niște parteneriate cu licee de la Iași. Trebuie reintroduse școlile profesionale.

Este o încercare la Vlăsinești…

Salut inițiativa. Mai există o clasă de mecanizatori la Dorohoi. Am un tânăr de acolo pe care l-am avut în practică și între timp l-am angajat. Am avut oameni pe care i-am recalificat la locul de muncă. Mecanizatorii sunt bine plătiți. Primește începând de la 2000 de lei pe lună, plus bonuri și alte beneficii, mașină pentru transport. E o meserie care se caută și se și plătește. Majoritatea fermierilor au investit în tehnică, un agregat costă 300.000-500.000 de euro și nu poți să-l dai pe mâna oricui. Condițiile de muncă au crescut, de la aer condiționat, scaune ergonomice, gsp. Sunt utilaje pe care doar trebuie să le supraveghezi. Nu mai este ca pe vremea când lucram cu U650. Păcat că nu prea sunt doritori.

De la ce suprafață este rentabilă o fermă?

Rentabilitatea vine din managementul costurilor. Poți să ai o fermă cu 50 de hectare, să faci culturi speciale și să fie rentabilă. De la 200 de hectare, fără culturi speciale și loturi semincere, e o afacere rentabilă.

Se spune că fermierii sunt printre cei mai bogați oameni din județ, au cele mai scumpe mașini. Cât este de adevărat?

Există cazuri în care fermierii conduc niște mașini de lux. Pentru un fermier care are 1000 de hectare și care a investit câteva milioane de euro în utilaje, o mașină de 50.000 de euro este nimic. Un tractor costă 200.000-300.000 de euro. Un agregat poate ajunge la 500.000 de euro. Nu poate să-și pună viața în pericol și să meargă cu un Logan. Există percepția asta dar dificultatea cu care fac banii fermierii, nu se compară cu alte domenii. Îți asumi riscuri mari, muncești mult mai mult. În agricultură ai factorii umiditativi pe care nu îi poți controla, ai dăunători, boli…

Cum estimați că va fi anul acesta ținând cont că am avut iarnă cu zăpadă?

Comparativ cu ultimii doi ani, anul acesta începe mult mai bine. Este unul dintre cei mai buni ani și mă refer la start, din 2014. Precipitațiile din toamnă și din această primăvară au mai refăcut din rezerva de apă. Startul clar va fi mai bun.

Ce culturi recomandați fermierilor?

Toate culturile de primăvară vor avea un start mult mai bun iar culturile de toamnă își vor relua vegetația în condiții mult mai bune și cu o rezervă de apă mult mai mare decât anul trecut. Încurajez fermierii să se aplece către culturi speciale, cânepă, mazăre, loturi semincere, sfeclă.

Fermierii se plâng când e seceta iar când e anul foarte bun sunt nemulțumiți că prețurile sunt mici…

Noi ne plângem că prețurile sunt mici dar cei care vând la comun, șocul nu este atât de mare. Conform ultimelor analize, vom avea o creștere pe cereale, la prețul de achiziție. La grâu și porumb, trendul este crescător. Încurajez la asociere, prețul va fi unul mai bun. Sunt ferm convins.

Distribuie pe:
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad



© 2017 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )