Connect with us

Administratie

INTERVIU. D. Chelariu, preşedinte ACoR Botoşani: “Ne-am bucurat, am făcut festivităţi, am semnat contractele dar nu vor fi firme care să execute. Sunt mari probleme”

Published

on

2018 nu se anunţă un cu investiţii record în comunele şi oraşele din judeţul Botoşani chiar dacă majoritatea primăriilor au semnat cel puţin unul-două proiecte pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Într-un interviu acordat pentru Botoşani Online, Dumitru Chelariu, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Filiala Botoşani, a vorbit despre problemele cu care se confruntă primăriile, despre salarizarea din administraţie, despre bugetele locale şi despre investiţii.

Cum va fi 2018 pentru comunele şi oraşele din judeţul Botoşani?

Ca să putem previziona un viitor apropiat, mediu sau mai îndepărtat, trebuie să vedem modul de distribuire al banilor. Judeţul Botoşani este un judeţ eminamente subvenţionat. Noi nu producem cât consumăm. Trebuie să ne uităm la sursele de finanţare, venituri locale şi sumele de echilibrare de la Finanţe şi de la Consiliul Judeţean. Ajungem din nou la renumitele formule de alocare. La un moment dat a apărut ideea că se vor aloca banii pe cap de locuitor, sună frumos. Toţi colegii trebuie să se gândească prima dată la salarizare, cu mare, mare atenţie. Să-şi asigure funcţionarea iar pe dezvoltare trebuie să vedem în ce mod primim aceste sume. Nu ştim efectul micşorării impozitului pe venit de a 16 la 10%. O cotă din acel impozit intră şi la bugetele locale. Municipiile vor pierde foarte mult. Este clar că localităţile care au avut bani, vor avea mai mulţi şi vor fi nişte poli de dezvoltare. Noi cei din judeţul Botoşani, ne punem speranţe că vom primi acei bani pe cap de locuitor şi ne duce înainte cu funcţionarea şi cu proiectele.

Vor fi bani şi pentru dezvoltare?

Un simplu calcul arată că rămân bani şi pentru dezvoltare. La multe proiecte sunt cheltuielile de iniţiere, cele neeligibile. Nu faci kilometri de drum din bugetul local, nu faci reţea de apă din banii comunei. Poţi să speri. Primarii şi consiliile locale trebuie să-şi analizeze mai bine performanţa. Şi dacă dăm 10.000 de lei la un lucrător, o să vedeţi că spune că i se cuvine dar nu se uită şi la partea pe care trebuie să o ofere. Ar trebui să ne uităm în zona privată. Vrei 10.000 de euro salariu, îmi faci producţie de 50.000 de euro. Dacă un primar are buget de 2-3 miliarde şi aduce 30 de miliarde în comună, atunci vorbim de performanţă. Când eşti ca un ONG şi cheltuieşti cât aduni, nu văd performanţa. Mai sunt şi lucruri necuantificabile, pe la legile pământului, urbanism… Sunt procese datorate unor greşeli ale funcţionarilor publici, multe lucruri care sunt greşite. Trebuie să recunoaştem. Populaţia priveşte critic administraţia locală şi vrea rezultate. Dacă mă refer doar la fond funciar, mai trec două-trei generaţii de procese, din proasta aplicare a legilor.

Ce sfat aveţi pentru primarii din judeţul Botoşani?

Să nu dea curs chestiilor populiste. Să convingă lucrătorii să fie ancoraţi în realitate. Orice primar poate ceda presiunii celor angajaţi. Pe hârtie putem să ne mărim dar o să ne trezim la jumătatea anul că nu avem asigurat bugetul. Să-şi estimeze cu mare acurateţe bugetul, să nu exagereze. Poţi să-i duci pe majoritatea aproape de 4000 lei lunar dar nu aş sfătui. Nu vor face performanţă dacă nu îşi vor estima bine bugetele. Sfatul meu este să urmărească cu insistenţă orice linie de finanţare posibilă. Nu contează că e în infrastructură, infrastructură socială, culturală. Au apărut şi oportunităţile transfrontaliere, proiectele pe GAL, să-i ajute pe oamenii din comunitate să se îndrepte către aceste proiecte. Cu banii proprii şi cu cei primiţi de la Finanţe şi CJ, rezultatele vor fi infime. Un kilometru de asfalt costă minim 150.000 de euro.

Ţinând cont de proiectele semnate pe PNDL2, va deveni judeţul Botoşani un şantier în acest an?  

Am mari îndoieli. Eu mă uit la colegul de la Hilişeu care a scos de cinci ori şcolile la licitaţie şi nu s-a prezentat nimeni. Este o lipsă acută de forţă de muncă, în special în construcţii. Nu văd cine o să vină. Nu cred că două treimi vor reuşi anul acesta să contracteze execuţia. Nu sunt firme. Avem proiecte semnate din 2016 şi abia în primăvara asta începem execuţia. Vor începe lucrări mai mici, pe la şcoli. Marile proiecte vor dura, apar contestaţii… Ne-am bucurat, am făcut festivităţi, am semnat contractele dar nu vor fi firme care să execute. Sunt mari probleme.

De ce s-a ajuns în situaţia asta?

Nici eu nu credeam dar sunt firme de renume din Botoşani care nu au lucrători. Nu pot duce proiecte la capăt. La PNDL, banii îi primeşti după ce ai făcut o parte din lucrări. Nu îţi dă nimeni avans, firma trebuie să aibă bani să lucreze. Nu ştiu dacă ministerul va putea să plătească toţi banii la timp. Este o provocare mare. Eu spun clar că nu vor începe în 2018 toate proiectele.

“Nu trebuie să facem tot timpul ce îşi doreşte omul, ci ce este necesar. Copilul îşi doreşte laptop, telefon… iar tu trebuie să-i dai educaţie, alimente. Trebuia să iasă drum, la o consultare a populaţiei şi a ieşit cablu tv. Noroiul era până la genunchi iar prioritatea oamenilor era cablul tv. Au votat oameni în toată firea“

De ce nu s-a reuşit accesarea mai multor proiecte europene pe apă-canalizare, în judeţul Botoşani?

Sunt proiecte grele. Nu e ca la drum, se bucură toată lumea. Nu îl costă nimic pe cetăţean, nu pui nicio taxă. Apa îţi crează mari probleme. Va fi un operator, înseamnă plată pentru apă şi canalizare. Oamenii nu se racordează. Unii vor doar la apă şi nu la canal. Ei nu realizează că în 2018 trebuia să fie rezolvată problema cu apa-canalizarea iar noi suntem zero barat. Sunt oraşe care nu mai acceptă maşinile pe motorină iar noi încă avem wc-urile în fundul curţilor. Le-am spus tuturor primarilor, nu ce îi place în totalitate omului este şi necesar. Omul nu calculează amenzile la mediu, pagubele pe care le aducem naturii. Sunt lucruri necesare şi suntem obligaţi să le facem, altfel vom primi amenzi. Şi ministrul a recunoscut că suntem într-o zonă foarte periculoasă privind angajamentele europene.

Cine a greşit cel mai mult?

Guvernanţii nu au luat în seamă. La început, Uniunea Europeană ne-a obligat să rezolvăm problema copiilor, cu asistenţi maternali. Apoi, ne-au dat alte termene… Noi avem nu ştiu câte proceduri de infringement deschise. Ştii că tu trebuie să rezolvi problema cu apa şi canalizarea, dai bani mai mulţi pentru proiecte de apă-canalizare. Nu dai bani pentru săli de sport. E primul ministru care a spus că trebuie daţi bani pentru a se rezolva problema cu apa. Trebuiau să fie două-trei priorităţi. Ne-am jucat că facem case pentru specialişti, făceam creşe, baze sportive… Infringement înseamnă ca România să plătească iar apoi instituţiile statului te aduc la faliment pe tine, comunitate. Comunitatea va plăti până la urmă rezultatul infringementului.

Distribuie pe:


© 2017 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )