Connect with us

Social

Protest spontan al angajaţilor APM Botoşani

Angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani se alătură colegilor din ţară, la protestul spontan declanşat datorită discriminării şi a diferențelor de tratament între personalul bugetar din administrația publică.

Distribuie pe:

Published

on

protest apm

Angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani se alătură colegilor din ţară, la protestul spontan declanşat datorită discriminării şi a diferențelor de tratament între personalul bugetar din administrația publică.

Având în vedere că bugetarilor din alte domenii li s-au acordate creşteri salariale succesive, la care au fost adăugate sporuri salariale şi indemnizații, în perioada 2009 – 2015, salariile personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au rămas la grila de salarizare din 2009.

Înaităm memoriu Instituţiei Prefectului Botoşani – în atenţia domnului prefect Dan Nechifor şi îi solicităm, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului României în teritoriu, să se implice activ în rezolvarea revendicărilor susţinute prin acesta.

Memoriu adresat Prefectului:

Domnule Prefect Dan NECHIFOR,

Cu toate că protecţia mediului este un domeniu de importanţă strategică, reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, angajaţii din domeniul protecţiei mediului sunt remunerați în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar.

În perioada 2009 – 2015, salariile personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au rămas la grila de salarizare din 2009.

Personalul propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost discriminat faţă de alte categorii de bugetari cărora li s-au acordat după anul 2010 anumite creșteri/sporuri salariale.

Pentru formarea profesională a unui angajat în domeniul protecţiei mediului sunt necesari între 7 şi 10 ani, întrucât protecţia mediului este o activitate interdisciplinară care presupune un volum mare de cunoştinţe complexe, dar şi datorită:

1.diversităţii şi complexităţii prevederilor Directivelor UE, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene transpuse în legislaţia naţională (fiind peste 40 de Directive Europene care sunt aplicabile în domeniul protecţiei mediului);

2. complexității procedurilor de reglementare derulate, inclusiv analiza acestora în context transfrontier;

3. complexităţii activităţii de inspecţie şi control pentru asigurarea securităţii mediului prin acţiuni de prevenire a riscurilor şi limitarea ameninţărilor de ordin ecologic, precum şi în domeniul infracţiunilor privind mediul.

În prezent numărul total de angajaţi este de 3758, din care:

– Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) – 409

– Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, precum şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului (ANPM) – 1936

– Garda Națională de Mediu (GNM) – 823

– Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”(ARBDD) – 133

– Gărzile Forestiere – 457.

Continuarea aplicării actualului sistem de salarizare are consecinţe NEGATIVE DIRECTE cum sunt: imposibilitatea compensării imediate a pierderilor de personal, recompensării şi motivării personalului rămas, suprasolicitarea personalului disponibil, fapt ce poate determina neîncadrarea în termenele stabilite pentru atingerea obiectivelor specifice din motive neimputabile. Astfel, se ajunge la imposibilitatea desfăşurării activităţii, fapt ce poate duce la scăderea accesării fondurilor europene, pierderea de fonduri europene sau la situaţii în care Comisia Europeană declanşează procedura de infringement, luând în considerare că, 70% din aplicaţia de finanţare a proiectelor o reprezintă componenta de mediu.

Personalul angajat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului precum şi Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului:

1) derulează procedurile de reglementare în vederea emiterii:

• avizelor de mediu – pentru circa 82 de domenii pentru care se realizează planuri/programe/strategii;

• acordurilor de mediu – pentru circa 140 de domenii pentru care se realizează proiecte;

• avizelor Natura 2000 – pentru toate planurile/programele/proiectele care vizează siturile Natura 2000 • autorizaţiilor de mediu – pentru circa 280 de coduri aferente Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN) din care derivă un număr mult mai mare de activităţi;

• autorizaţiilor integrate de mediu – pentru circa 860 de instalaţii care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului;

2) asigură monitorizarea calităţii aerului şi a radioactivităţii mediului realizează validarea şi certificarea datelor şi raportarea acestora către Comisia Europeană şi Convenţiile internaţionale la care România este Parte.

3) asigură colectarea şi validarea datelor necesare fundamentării raportărilor României către Comisia Europeană şi suport tehnic pentru modificarea actelor cu caracter normativ la nivel naţional precum şi la nivel internaţional (directive, protocoale, regulamente) prin analiza şi formularea punctelor de vedere ale României.

4) asigura colectarea, validarea şi elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi, precum şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea transmiterii rapoartelor către Comisia Europeană.

În plus faţă de aceste activităţi şi atribuţii, personalul autorităţilor de mediu, MMAP, ANPM, APM-uri şi ARBDD, derulează 4 condiţionalităţi ex-ante pentru programarea financiară 2014-2020, dintre care două  sunt condiţionalităţi orizontale, care dacă nu sunt duse la îndeplinire, CE îşi rezervă dreptul de a nu mai acorda niciun fel de finanţare, blocându-se astfel realizarea proiectelor de infrastructură mare, a proiectelor de dezvoltare regională, a proiectelor majore de alimentări cu apă și canalizare, sisteme de management integrat al deșeurilor, etc.

În domeniul schimbărilor climatice menționăm arhitectura transversală a activității care presupune monitorizare, informare, preluarea și integrarea obiectivelor și a rezultatelor aferente acestora din toate sectoarele cheie (energie și eficiență energetică transport, agricultură, ape, dezvoltare urbană și dezvoltare rurală, construcții, sectorul forestier).

Componenta de politici publice sectoriale include raportări transversale pe marginea investițiior și obiectivelor din politicile sectoriale, cunoașterea și evaluarea adecvată a politicilor la nivel regional și local, cunoașterea, urmărirea și evaluarea obiectivelor specifice ale României în negocierile climatice la nivel UE și internațional.

Personalul angajat din cadrul Gărzii Naționale de Mediu derulează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului,care implică 75 de atribuţii principale şi specifice din domeniul controlului poluării, al substanţelor şi preparatelor periculoase, al biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, privind:

1) controlul în ceea ce priveşte respectarea măsurilor şi condiţiilor prevăzute în actele de reglementare emise – avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu;

2) constatarea faptelor care constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor în domeniul protecţiei mediului;

3) acordarea sprijinului organelor de cercetare penală pentru investigarea fenomenelor de infracţionalitate specifică protecţiei mediului;

4) îndeplinirea unui rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, cooperarea cu celelalte autorităţi şi organisme internaţionale şi participarea la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;

5) dispunerea în condiţiile legii a încetării activităţii unităţilor sau instalaţiilor. Activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, implică o responsabilitate deosebită,  impactul deciziilor luate fiind de expunere la presiuni fizice şi psihice, abuzuri morale, ameninţări şi alţi factori de risc.

Personalul angajat din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”:

1) administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al rezervaţiei şi iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în rezervaţie, pe baza planului de management, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;

2) administrează resursa piscicolă din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile planului de management şi ale regulamentului rezervaţiei;

3) elaborează şi implementează programele de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor din rezervaţie;

4) identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale rezervaţiei;

5) stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor.

Complexitatea Directivelor, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene, transpuse în legislaţia naţională din domeniul protecţiei mediului, a determinat alte autorităţi să solicite încheierea de protocoale de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în vederea derulării cu celeritate a procedurilor de reglementare pentru depunerea dosarelor planurilor/proiectelor finanţate din fonduri europene.

Pentru implementarea programelor operaţionale şi rezolvarea cu celeritate a dosarelor pentru aplicaţiile de finanţare europeană, în decursul timpului au fost încheiate protocoale între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi:

a) Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

b) Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură

c) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

La creşterea accesării fondurilor europene a contribuit şi personalul din domeniul protecţiei mediului printr-un efort de muncă ridicat, dar şi printr-o creştere a calităţii muncii.

Diversitatea şi complexitatea muncii din domeniul protecţiei mediului, raportate la responsabilitatea necesară implementării Directivelor, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene și la diversitatea planurilor/programelor/ proiectelor/activităţilor pentru care se solicită acte de reglementare şi pentru care ulterior este necesară şi derularea activităţii de inspecţie şi control privind modul în care sunt respectate condiţiile şi măsurile din actele de reglementare, determină necesitatea creşterii salariale şi acordarea sporurilor salariale, în conformitate cu munca depusă de către personalul angajat în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, în derularea procedurilor pentru emiterea actelor de reglementare care stau la baza dosarelor pentru obţinerea finanţărilor europene.

Având în vedere responsabilităţile autorităţilor de mediu în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniu şi ţinând cont de faptul că activităţi complexe şi de utilitate publică, importanţă naţională, inclusiv activităţile nucleare sunt supuse prevederilor legislaţiei din domeniu este imperios necesară eliminarea discriminării şi a diferenţelor de tratament între personalul bugetar, având în vedere că au fost acordate creşteri salariale succesive personalului bugetar din alte domenii, la care au fost adăugate sporuri salariale şi indemnizaţii, se impune modificarea grilei de salarizare a personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, prin alinierea la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Gărzii Forestiere.

Garda Naţională de Mediu face parte din Centrul Operaţional Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, iar prin structurile teritoriale – Comisariatele Judeţene, care fac parte din Centrele Operaţionale Locale pentru Situaţii de Urgenţă, poate fi alertată prin Serviciul Naţional Unic pentru Situaţii de Urgenţă la 112. Astfel, Garda Naţională de Mediu execută serviciul de permanenţă de 24 de ore pentru gestionarea eventualelor poluări accidentale şi accidentelor cu risc major asupra mediului, alături de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, fără a beneficia de sporul de dispozitiv.

De asemenea Garda Naţională de Mediu este partener în cadrul EUROPOL, alături de autorităţile statului român – Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate de control în domeniul infracţiunilor privind mediul.

Având în vedere numărul mic de angajaţi, volumul mare de muncă şi imposibilitatea solicitării de către personalul angajat a compensării muncii suplimentare prestate cu acordarea de timp liber, motiv pentru care, personalul angajat în domeniul protecţiei mediului munceşte peste orele de program, şi nu poate beneficia de acordarea timpului liber.

Scăderea constantă a numărului de angajaţi din domeniul protecţiei mediului, prin plecarea din acest domeniu către domenii mai bine remunerate, impune ca salarizarea să fie realizată în concordanţă cu complexitatea activităţii şi cu importanţa acesteia.

Prin alinierea salariilor personalului din domeniul protecţiei mediului se preconizează o întărire a capacităţii administrative prin reducerea fluctuaţiei de personal evitându-se în acest fel situaţii privind posibile întârzieri în accesarea fondurilor europene datorită lipsei de personal din sistem.

Eliminarea discriminării şi a diferențelor de tratament între personalul bugetar din administrația publică, având în vedere că au fost acordate creşteri salariale succesive personalului bugetar din alte domenii, la care au fost adăugate sporuri salariale şi indemnizații.

Modificarea grilei de salarizare a personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării prin acordarea nivelului de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Gărzii Forestiere.

Personalul propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” a fost discriminat faţă de alte categorii de bugetari cărora li s-au acordat după anul 2010 anumite creșteri/sporuri salariale, iar neadoptarea actului normativ conduce la menţinerea discriminărilor existente asupra unor categorii de salariaţi.

Continuarea aplicării actualului sistem de salarizare are consecinţe directe, cum sunt: pierderea personalului calificat, slaba motivare a personalului rămas, suprasolicitarea personalului disponibil, fapt care poate determina neîncadrarea în termenele stabilite pentru atingerea obiectivelor specifice.

Astfel, se ajunge la imposibilitatea desfăşurării activităţii, fapt ce poate duce la scădere a accesării fondurilor europene, ținând cont de faptul că, 70% în general o reprezintă componenta de mediu din aplicaţia pentru finanţare a proiectelor pentru care este necesar actul de reglementare de la autoritatea pentru protecția mediului.

Luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară, a cărui reglementare nu poate fi amânată, întrucât neadoptarea unui act normativ în regim de urgenţă poate avea drept consecinţă accentuarea migraţiei de personal calificat cu experienţă în domeniu către locuri de muncă mai atractive din punct de vedere financiar şi pierderea de fonduri europene sau la situaţii în care Comisia Europeană poate declanşa procedura de infringement.

Având în vedere necesitatea adoptării unor norme legale prin care să se stabilească o serie de măsuri premergătoare, strict necesare pentru aplicarea legislaţiei privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în considerarea faptului că aspectele mai sus menţionate constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.

Prin alinierea salariului personalului din domeniul protecţiei mediului se preconizează o întărire a capacităţii administrative, implementarea eficientă a legislaţiei din acest domeniu, dar şi un răspuns mai prompt la finalizarea procedurilor de reglementare a proiectelor şi activităţilor, în special, evitându-se întârzieri în accesarea fondurilor europene. În plus, se va stopa migrarea personalului specializat format în ani de zile, către alte ministere sau către operatori privaţi.

Distribuie pe:
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad



© 2017 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )