Connect with us
banner ad

Evenimente

Duminică va avea loc sfinţirea Ansamblului monahal al Mănăstirii “Sfânta Treime” Eşanca

Published

on

manastirea esanca

Ansamblul monahal al Mănăstirii “Sfânta Treime” – Eşanca din judeţul Botoşani va primi veşmântul sfinţirii duminică, 19 iulie 2015. Slujba a fi oficiată de Înaltpreasfinţitul PărinteTeofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, de PS Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi de PS CalinicBotoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

Biserica din Eşanca, locaş de referinţă pe harta mănăstirilor

Biserica cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ şi „Sfântul Serafim de Sarov“ a Mănăstirii „SfântaTreime“ – Eşanca îşi are începuturile pe 20 iulie 1998, când, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremeaarhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a pus piatra de temelie a acestui locaş de închinare. Lucrările de construire, realizate după planurile Institutului de proiectare IPROCHIM Iaşi, prin bunăvoinţa prof. univ. dr. Dumitru Rădăuceanu, directorul institutului, la acea vreme, au început la scurt timp de la sfinţirea locului şi au fost coordonate, pe rând, de părinţii Dumitru Avârvări (1998-2000), Vlad Drob (2001-2007) şi Claudiu Chebac (2008-2009). Din anul 2004, întrucât lucrările trenau din lipsă de fonduri, protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, fiu al acestor meleaguri, s-a implicat şi a atras după sine şi ucenici de-ai sfinţiei sale în această lucrare. Regretatul Paul von Saanen, medic roman stabilit în Elveţia, a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai lucrărilor de construire a bisericii. Ca arhitectură, biserica reia planurile şi formele arhitecturale ale ctitoriilor ştefaniene şi cuprinde altar, naos, pronaos şi două pridvoare: unul închis şi altul deschis, care a fost adăugat din motive practice. Deasupra pridvorului închis se aflăcafasul. Pridvorul închis adăposteşte un baldachin pe care stă racla cu o părticică din moaştele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, odor nepreţuit care îmbogăţeşte zestrea duhovnicească a mănăstirii. Biserica de la Eşanca va primi duminică, 19 iulie 2015, veşmântul sfinţirii prin prezenţa unui sobor ales de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Casa monahală “Sfânta Lucia”, ctitoria armonioasă de la Eşanca

Încă de începuturi, la Mănăstirea Eşanca a fost necesară ridicarea unei clădiri care să deservească nevoile noii obşti. Astfel, în anul 2008 au început lucrările de construcţie, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi s-au finalizat în anul 2013. Casa monahală “Sfânta Lucia” cuprinde parter şi etaj. La parter se află trapeza, bucătăria şi dependinţele necesare, iar la etaj se află chiliile, atelierele de veşminte şi haine preoţeşti şi atelierul de broderie. Poziţionarea ei în cadrul incintei este echilibrată şi armonioasă ca volumetrie şi firească în ceea ce priveşte funcţionalitatea. Casa a fost ctitorită de protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, în amintirea strămutării la cele veşnice a mamei sale Lucica Grigoraş. Acoperişul casei, specific moldovenesc, a fost executat de meşteri nemţeni, conduşi de maistrul Sebastian Răchieru. Învelitoarea bisericii, din tablă de zinc, dispusă în foi dese şi înguste, a fost realizată de echipa maistrului tinichigiu Viorel Lica din Târgu Neamţ.

Ansamblul de la Eşanca, oaza din ţinutul Darabanilor

Biserica şi Casa “Sfânta Lucia” de la Mănăstirea “SfântaTreime” – Eşanca sunt completate armonios de Arhondaricul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul”. Lucrările de construcţie ale acestuia au început în anul 2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi sunt în plinădesfăşurare. Clădirea, cu un cerdac perimetral, cuprinde demisol, parter şi etaj.

Arhondaricul se vrea a fi o ofrandă adusă Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul de obştea acestei mănăstiri şi de toţi ctitoriiei. Acestei clădirii se adaugă clopotniţa, care asigură şi intrarea în incinta mănăstirii. A fost construită între anii 2009-2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi este dispusă pe două paliere, cu două anexe pe laterale. Agheasmatarul cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, amplasat în partea sud-estică a incintei, a fost construit în perioada 2010-2013, distingându-se atât prin spaţialitatea interiorului, cât şi prin zvelteţea sa. “Întreaga incintă a mănăstirii, cu edificii frumos amplasate, formează o armonie care încântă privirea.  Dragostea de frumos şi rugăciunea au transformat un loc oarecare într-o oază unde pământul se întâlneşte cu cerul şi omul cu Dumnezeu. Întregul complex monahal de tip ştefanian, cu toate edificiile sale care se disting prin caracterul lor unitar, s-a realizat prin multă muncăfăcută cu dragoste, cu rugăciune, dar şi cu mari sacrificii materiale, care încorporează donaţii băneşti oferite de oameni care au dorit să-şi înveşnicească numele şi sufletul”, a spus stavrofora PetroniaIlaş, stareţa aşezării monahale.

manastirea esanca1 manastirea esanca2

Distribuie pe:
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

© 2020 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )