Connect with us

National

1 mai – Povestea micilor: Care este reţeta originală şi de când datează ea?

Published

on

gratar mici

Povestea micilor a început în Bucureşti, în secolul al XIX-lea, iar de-a lungul timpului şi-au câştigat popularitatea pe grătarul tuturor românilor.

În urmă cu peste 100 de ani, un bucătar priceput, pe numele său Iordache Ionescu, le pregătea clienţilor mai multe preparate la grătar. Cârciumarul binecunoscutului han La Iordachi era renumit pentru reţeta excepţională de cârnaţi pe care o deţinea, însă într-o
seară a rămas fără maţe. Clienţii săi doreau în continuare cârnţi şi, neavând de ales, a “inventat” micii.

Acesta a luat o bucată din carnea pentru cârnaţi şi a pus-o pe grătar, direct. Primul client care a gustat noul proparat a rămas impresionat de gustul său, conform istoricului Dan Falcan, citat de Adevarul.ro.

După aceea, pe majoritatea grătarelor din cârciumile şi localurile Capitalei se regăseau mici, iar oamenii păreau fascinaţi de gustul noului produs. Oamenii erau fascinaţi de gustul noului produs.

Înainte de al Doilea Război Mondial, la aproape orice colţ de stradă există o bodegă în care se serveau mici.

Rețeta originală din anul 1902 presupunea ca micii trebuie să conţină trei grame de bicarbonat de sodiu la un kilogram de carne.

Problema bicarbonatul de sodiu

Însă, bicarbonatul de sodiu, cunoscut și ca E500, nu este autorizat de Comisia Europeană pentru a fi utilizat în preparatele de carne.

Asociaţia Română a Cărnii a transmis, în anul 2013, o solicitare Comisiei Europene pentru ca rețeta mititeilor să fie inclusă pe lista rețetelor tradiționale, alături de burger și de cârnatul spaniol chorizo, în categoria produselor care nu se supun regulilor alimentare generale.

Exista riscul ca Uniunea Europeană să ne lase fără mici, Comisia Europeană neacceptând ca în reţeta tradiţională de mici să existe bicarbonat.

Însă, în luna februarie a anului trecut, micii româneşti au învins la Bruxelles. Comisia Europeană a permis prepararea micilor după reţeta tradiţională.

Micii nu sunt o specialitate exclusiv românească, regăsindu-se și în meniul grecilor, sârbilor, croaților, turcilor și al bulgarilor.

Reteţa originală a micilor

Înainte, nu se făceau mici din carne de porc sau vită, cum se fac acum. Era folosit doar mânzatul, iar prepararea lor dura câteva zile. Apoi se prăjeau. Compoziţia consta în muşchi de mânzat, gât de mânzat şi pulpă de oaie . Acestea se mărunţeau, apoi se adăugau
condimentele – sare, piper şi cimbru, plus zeamă de oase pentru omogenizare, dar şi bicarbonat de sodiu şi sifon.

Compoziţia se amesteca şi se pune la rece. După aceea, timp de 3-4 zile se pune sifon şi zeamă de oase şi se amestecă, se pune şi ulei, iar compozaţia se acoperă cât timp stau la frigider. Abia după cele 3-4 zile se prăjesc pe grătar.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

Distribuie pe:
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad



© 2017 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )