Connect with us
banner ad

Politica

Un deputat botoşănean avetizează că producţia autohtonă de lapte este în mare pericol

Published

on

lapte1

Parlamentarul Costel Şoptică, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, a făcut o declaraţie politică prin care a încercat să tragă un semnal de alarmă vis-a-vis de riscurile la care sunt supuşi fermierii români. El susţine că în cazul în care nu se vor lua măsuri, în următoarea perioadă românii vor mânca doar lapte şi produse lactate din import.

România mai trebuie să treacă printr-un şoc – cel al desfiinţări cotelor de lapte, care, până la 1 aprilie 2015, a făcut ordine pe piaţa de profil a Uniunii Europene. Crescătorii de animale, în special, se aşteaptă la ce este mai rău pentru ei, invazia laptelui din restul Europei, dar, mai ales, a produselor din lapte, putând duce la falimente în lanţ pe această piaţă, în România. Chiar dacă decizia a fost anunţată de Uniunea Europeană de mai mulţi ani, autorităţile naţionale, Ministerul Agriculturii, nu au făcut nimic ca să sprijine fermierii să poată face faţă acestei mişcări pe piaţa laptelui.

Comunitatea Europeană, ce a devenit Uniunea Europeană în 1992, prin Tratatul de la Maastricht, a fost pusă în situaţia de a lua o decizie pentru a ţine în frâu producţia de lapte de vacă, ce atinsese niveluri atât de înalte încât afectau grav piaţa. Astfel, încă din anul 1984, au apărut cotele de lapte, care stabileau cât putea produce fiecare stat în parte. Depăşirea acestor cote ducea automat la plata unor taxe de către producătorii care au contribuit la generarea excedentului de lapte. Guvernele statelor din vestul Europei şi-au apărat producătorii interni, lăsându-i să producă, astfel încât să nu le afecteze afacerile, dar preluându-le aceste datorii.

La aderare, România şi-a negociat cota de lapte, considerată mică în comparaţie cu posibilităţile naţionale. În cele din urmă, s-a dovedit că doar aproximativ jumătate din ceea ce aveam voie să producem ajungea în sistemul de înregistrare a laptelui.

În competiţia de pe piaţa comunitară a laptelui de vacă, România a plecat cu mari handicapuri, de la lipsa de capital şi până la lipsa de dotare tehnică şi chiar de animale de rase superioare. Fermierii români au recuperat mult în ultimii ani, dar nu au avut atât de mult timp la dispoziţie încât să poată elimina decalajele de productivitate dintre ei şi restul Europei.

Din 2003, Uniunea Europeană a anunţat intenţia de a renunţa la acest sistem de supraveghere a producţiei de lapte, pentru ca statele membre ale UE şi producătorii să poată lua măsuri din timp pentru a contracara eventualele efecte negative.

Guvernul Ponta crede că şi-a făcut datoria în ceea ce priveşte pregătirea crescătorilor de animale pentru momentul eliminării cotelor de lapte. I-a avertizat că s-ar putea să fie rău pentru ei. În rest, nimic! Singura măsură efectivă a fost subvenţionarea achiziţiei de tancuri de răcire de către micii producători, program care nu a avut nici pe departe rezultatul urmărit.

Pentru perioada post-eliminare a cotelor, Ministerul Agriculturii şi-a anunţat intenţia de majora subvenţiile pentru vacile de lapte, prin sprijinul voluntar cuplat. Până acum, nu se ştie despre ce sume este vorba, plus că este necesară şi aprobarea Comisie Europene. Nu este nimic de mirare cu atitudinea Ministerului Agriculturii, care anunţă triumfal măsuri care nu există legal. La fel a procedat şi în cazul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, lansat oficial cu mare alai în prezenta premierului Victor Ponta, în condiţiile în care România nu a primit niciun document oficial din partea Comisiei Europene care să susţină viitoare proiecte tocmai din bani comunitari.

Aceeaşi politică de propagandă deşartă a fost folosită şi în cazul ajutorului dat crescătorilor de animale. Ministerul Agriculturii a declarat că este preocupat de situaţie şi pregăteşte măsuri de sprijin pentru fermieri; a anunţat chiar şi bani în plus pentru vacile de lapte, dar nu se ştie cât. Chiar şi aşa, în cel mai fericit caz, banii vor putea ajunge la beneficiari în decembrie, cu mult timp după ce sistemul de cote, ce asigura un echilibru pe piaţa laptelui de vacă, va dispărea. În tot acest interval, producătorii autohtoni sunt lăsaţi să facă faţă singuri competiţiei de pe piaţa de profil, în condiţiile în care ei pleacă cu un mare handicap economic.

Poate că tocmai sărăcia românilor va fi singura măsură de protecţie a producătorilor şi procesatorilor de lapte de vacă. Statisticile Comisiei Europene arată că laptele românesc are unul dintre cele mai mici preţuri din UE, astfel că este de văzut dacă producătorii din vestul Europei ar vrea să exporte lapte în ţara noastră.

Partidul Naţional Liberal este adeptul unei politici de piaţă care se autoreglează, dar nu este indiferent la posibilele ameninţări care pot afecta producătorii interni. De aceea, PNL va fi foarte atent la reacţiile pieţei naţionale şi comunitare după eliminarea cotei de lapte. Este cert că în Uniune se produce mai mult lapte decât se consumă, iar acest surplus de producţie, accentuat şi de embargoul impus de Rusia produselor alimentare comunitare, nu trebuie să-şi găsească debuşeu piaţa României. PNL va urmări cu atenţie mişcările de lapte crud, dar, mai ales, ale produselor procesate din lapte, care ar putea ajunge în magazinele româneşti. Industria naţională de procesare are mari procesatori, de talie europeană. De aceea, monitorizarea pieţei laptelui şi a produselor lactate va avea sarcina de a identifica din timp orice perturbare a pieţei interne de profil şi a adopta măsurile corespunzătoare pentru reinstaurarea echilibrului pieţei.

Dacă supraproducţia de lapte din restul Europei ar determina scăderea preţurilor şi în România, s-ar putea spune că măcar consumatorii ar avea un beneficiu. Dar experienţa ne arată că nicio ieftinire a materiilor prime nu ajunge să se regăsească şi în scăderea preţurilor alimentelor.

Personal, reprezint un colegiu din judeţul Botoşani, care deţine cele mai multe vaci de lapte din România, după judeţul Suceava. În Botoşani, situaţia este şi mai grea. Statisticile Comisiei Europene arată că lapte mai ieftin decât cel autohton este în Polonia. De aceea, există riscul ca producătorii naţionali să fie afectaţi de importurile din Polonia, primii fiind cei din Botoşani, având în vedere şi distanţa mică dintre cele două graniţe.

De aceea, voi fi foarte atent la orice modificare a pieţei laptelui şi a produselor lactate, în special în judeţul Botoşani, care poate fi considerat un barometru pentru toată ţara.

Costel Şoptică,

Deputat PNL Botoşani

Distribuie pe:
banner ad
banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

© 2020 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )