Connect with us

Reportaj

Mihai Eminescu – satul în care a mai rămas doar o mână de oameni GALERIE FOTO

Published

on

Mihai Eminescu este unul din satele judeţului Botoşani pe cale de dispariţie. În urmă cu 30-40 de ani erau aproape 100 de locuinţe. Acum au mai rămas vreo şapte din care doar cinci sunt locuite. În total, satul Mihai Eminescu are şase locuitori, cu vârste cuprinse între 66 şi 84 de ani.

Satul Mihai Eminescu a purtat până în 1950 numele de Vârnăvoaia, de la numele boierului Vârnav, cel care a avut moşia în această zonă. După venirea comuniştilor la putere, s-a decis schimbarea numelor mai multor sate. Astfel, Vârnăvoaia a devenit Mihai Eminescu iar Tomeşti poartă acum numele de George Coşbuc. „În 1950 satul Vârnăvoaia era în comuna Socrujeni. Primar era unul Strungaru Gheorghe. S-a străduit acela să schimbe numele la sate. Aici era Vârnăvoaia. A zis: Asta e o boieroaică şi trebuie schimbat numele”, ne-a povestit Gheorghe Cojocaru, cel mai bătrân locuitor al satului.

Eminescu a venit de multe ori pe aceste locuri

Oamenii locului ştiu de la părinţii şi bunicii lor că poetul Mihai Eminescu a venit de mai multe ori în satul care acum îi poartă numele. În acest sat a fost un boier pe nume Constantin Stamatopol. Acesta avea două fete iar Mihai Eminescu a avut o relaţie de prietenie cu una dintre fete. Oamenii spun că poetul venea des în zona, în special vara. Când s-a aflat că Eminescu a fost prin satul Vârnăvoaia, autorităţile locale au schimbat denumirea localităţii iar în urmă cu aproape zece ani s-a amenajat şi un parc în care se află statuia poetului.

„S-a constatat că pe aici a fost Eminescu. Şi a fost. De aceea i-au pus numele satului Mihai Eminescu. După ce au căzut comuniştii, a fost un deputat Mihai Mălaimare care a auzit el de satul Mihai Eminescu. A venit în cercetări. A venit şi la mine şi m-a întrebat ce ştiu după care s-a făcut parcul cu statutia lui Eminescu”, ne-a spus Gheorghe Cojocaru.

Depopularea a început odată cu venirea comuniştilor

După instalarea regimului comunist, satul Mihai Eminescu a început să aibă din ce în ce mai puţini locuitori. Tinerii au venit în Botoşani sau au ales să plece în alte oraşe ale ţării şi să lucreze în fabrici. La începutul anilor 70 au fost alunecări de teren şi zeci de case au fost distruse. O parte din locuitori au plecat în satele vecine iar alţii au mers la rudele din Botoşani. Au mai rămas doar cei care nu au fost afectaţi de alunecările de teren dar aceştia au ajuns acum o vârstă înaintată.

„Satul era foarte mare. Era un stat extraordinar. Erau mulţi copii. Din cauza alunecărilor de teren din 1970, mulţi au plecat. Tineretul s-a dus în oraş, la fabrici şi au rămas doar bătrânii. Cei care au plecat în oraş şi-au luat şi toate neamurile. Alţii s-au multat prin Băiceni, Răchiţi, Cişmea. Iarna e foarte greu aici. Am avut zăpadă până la uluce. Iarna durează de prin noiembrie şi până în aprilie. Drumul este rău. Dacă s-ar pietrui drumul poate ar mai veni oameni. Problema este că nici nu avem apă. E foarte greu să ţii un animal. Au secat multe fântâni”, ne-a spus Aurel Pietraru.

Oamenii regretă perioada în care satul era populat şi când erau zeci de copii. În Vârnăvoaia a fost chiar şi o şcoală cu clasele I-IV. „Aici m-am născut, aici am copilărit. Am avut zece copii. Mai am nouă în viaţă. O fată a murit la 17 ani. Pentru mine nu este greu. Atâta timp cât sunt în satul meu. Trăiau toţi oamenii bine. Era altfel. Comunicau unul cu altul. Erau peste 90 de case. Am avut şi şcoală aici. Copii mei au învăţat aici în clasele I-IV. Acum ne bucurăm pe 15 ianuarie când vin copii de la şcoala din Tomeşti. Câte patru-cinci sănii cu copii. Au făcut ceva foarte frumos”, îşi aminteşte Adela Aionesei.

Acum mai sunt doar şase locuitori, toţi trecuţi de 60 de ani dar care se ambiţionează să rămână în satul în care s-au născut. Deşi uneori este foarte greu, rămân izolaţi şi nu pot ajunge până în satul George Coşbuc, ei nu abandonează.   

Autorităţile locale susţin că foarte multe nu pot face pentru locuitorii satului Mihai Eminescu. Gică Iliescu, primarul comunei Gorbăneşti ne-a spus că va încerca în vara acestui an să refacă drumul care leagă satul George Coşbuc de satul Mihai Eminescu astfel încât cei şase locuitori să nu mai rămână izolaţi.  

„Fiind în vârstă, aceşti oameni nu vor pleca niciodată de acolo. Au plecat doar cei care au fost nevoiţi în urma alunecărilor de teren şi au rămas fără case. Intenţionăm ca anul acesta să pietruim porţiunea de drum dintre satul George Coşbuc şi Mihai Eminescu. Cele câteva persoane din satul Mihai Eminescu se aprovizionează din satul vecin cu alimentele necesare”, ne-a spus primarul care a mai precizat:

„De asemenea, trebuie să reparăm anul acesta gardul din jurul statuii lui Mihai Eminescu. Iarna grea a distrus acel gard. Când s-a făcut acea statuie, ni s-a spus să facem un gard de de nuiele. Pentru că ne trebuiau câteva care de nuiele, am preferat să-l facem din stuf. Acea statuie a fost făcută la iniţiativa fostului deputat Mihai Mălaimare. S-au găsit nişte mărturii că Eminescu venea în vizită la un boier care avea casa acolo”.

Satul riscă să dispară în câţiva ani

În câţiva ani, satul Mihai Eminescu riscă dispară. Cei şase locuitori sunt în vârstă iar şanse ca alte persoane să se mai stabilească în zonă sunt foarte mici. Localnicii speră că acest sat va rezista şi mizează pe faptul că unii care au crescut pe aceste meleaguri se vor întoarce. „Noi sperăm că nu va dispărea satul. La oraş e greu de trăit. Cu o pensie de 680 de lei, să plăteşti toate, e greu de stat. Cunosc pe unul care vroia să cumpere teren”, ne-a spus Aurel Pietraru.

Reprezentanţii primăriei spun că satul Mihai Eminescu este inclus în planul urbanistic general şi că s-ar putea construi. Problema este că nimeni nu vine să îşi construiască o casă într-un loc izolat, unde abia se poate ajunge vara.

Distribuie pe:
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad
banner ad
banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad

banner ad



© 2017 Botosani Online. Toate drepturile rezervate. ( VILHEM )