banner ad
banner ad
/

INTERVIU. Ionică Nechifor: “Din vina unor funcţionari APIA cu salarii de peste 10.000 de lei pe lună, suferă toţii fermierii din România”

| 20 februarie 2016

nechifor ionica

Situaţia din agricultura românească devine una critică deoarece fermierii nu îşi primesc subvenţiile la timp, legile se fac pe genunchi şi în interesele altora iar producţia autohtonă nu este protejată de către stat. Într-un interviu acordat pentru Botoşani Online, Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis a vorbit despre problemele din agricultură şi despre măsurile care ar trebui luate de Parlament şi Ministerul Agriculturii.

Legea vânătorului a fost suspendată la finalul anului trecut. Ce se va întâmpla din aprilie?

Odată cu începerea activităţii parlamentare, am fost invitaţi la o dezbatere în Comisia pe Agricultură a Camerei Deputaţilor, cu privire la legea vânătorii şi fondului cinegetic. Discuţiile au durat circa trei ore şi jumătate. Concluzia a fost că nu mai are rost să discutăm despre numărul câinilor de la stâni. În noua lege, nu se va mai limita numărul câinilor. În ce priveşte perioada de păşunat, va dispărea din legea vânătorii. Ea va fi introdusă în legea pajiştilor sau în legea zootehniei. Vom vedea unde se încadrează cel mai bine. Un alt punct foarte discutat a fost dreptul la proprietate. La articolul 4, era permis vânătorului, gestionarului fondului de vânătoare, să pătrundă oricând doreşte el pe suprafaţa de teren proprietate personală a oricărui cetăţean din România. Nu am fost de acord şi până la urmă acest articol va fi modificat. Când se organizează o vânătoare, proprietarii de teren vor trebui anunţaţi iar fără acordul lor scris nu se va putea pătrunde pe proprietatea personală. Chiar dacă proprietate nu este îngrădită. Nu interzicem organizarea activităţilor de vânătoare dar trebuie făcut cu acordul proprietarului de teren astfel încât fermierii să-şi ia toate măsurile. Am propus ca vânătorii să nu se apropie mai mult de 500 de metri de adăposturile de animale.

Ce vor face oierii?

Toate aspectele vor fi discutate într-o subcomisie formată din patru deputaţi şi cinci reprezentanţi ai fermierilor. Înaintea votului final vom fi din nou prezenţi la consultări după care legea va pleca în plen. În plus, vom solicita ca în ziua votului în plen, reprezentanţii organizaţiilor la nivel naţional să aibă accesla balconul Parlamentului astfel încât să observăm şi noi cum se votează o lege care ne interesează. Mai este o problemă care trebuie clarificată. Noi solicităm ca acolo unde se produc pagube atât în sectorul vegetal cât şi zootehnic, perioada de despăgubire să nu dureze mai mult de şapte zile. Până acum au fost multe evenimente, dura foarte mult şi nu se făceau despăgubiri. Lupul, ursul sau mistreţul era eliminat din fondul cinegetic dar nu mai urmau şi despăgubirile.

Ce se întâmplă cu subvenţiile?

Este o problemă foarte gravă. După un an de secetă, fermierii nu mai au cum să-şi întreţină animalele până se va relua perioada de păşunat. Este o mare problemă. Banii sunt veniţi de la Uniunea Europeană, banii sunt în cont dar nu pot fi distribuiţi întrucât nu merge un soft. Din discuţiile care au fost la Bucureşti, principalul vinovat este APIA centrală. Nu firma care a făcut aplicaţia, nu Ministerul Agriculturii. Responsabilitatea este a celor de la APIA. Nu este suficient că şi-au dat demisia doi oameni, pierderile sunt prea mari. Mai sunt şi aţi directoraşi în APIA care ar trebui să plece. Ei sunt cei care trebuiau să se ocupe. Eu am cerut primului-ministru să intervină astfel încât fermierii să îşi poată acoperi cheltuielile şi să se pregătească pentru campania de primăvară. Ne paşte un pericol deoarece nu avem bani să înfiinţăm culturile de primăvară. Sunt fermieri care îşi vând o parte din animale pentru a le întreţine pe celelalte. Nu e normal ca din vina unor funcţionari care au salarii de peste 10.000 de lei pe lună, să sufere toţii fermierii din România. Până la urmă noi producem iar ei îşi iau salariile şi din banii noştri. Deja peste 60% din produsele alimentare sunt din import.

Ministrul Agriculturii vrea ca în supermaketuri să fie 80% produse româneşti. E posibil?

Am discutat această iniţiativă în comisia pe agricultură. Se doreşte ca 80% din produsele alimentare de pe piaţă să fie produse româneşti. Marile lanţuri de magazine, supermarketuri, aduc tot felul de produse din import. Se doreşte o limitare, în ideea de a susţine produsele noastre şi de a stimula producţia. Marea noastră problemă este la procesare. Nu există o compatibilitate între producător şi procesator. Fiecare doreşte să câştige cât mai mult. Trebuie să avem un consiliu pe filiera de produs în care să fie producătorul, procesatorul şi comerciantul. Am discutat cu un procesator de lapte şi îmi spunea: mergi în orice supermarket, vezi preţul produsului meu şi ia în calcul că eu îl vând cu jumătate din preţul care este pe raft. Cealaltă jumătate reprezintă adaosul supermarketului.

Singurii care se vor opune vor fi supermarketurile. Până la urmă, dacă nu le convine, pot pleca din România. Aceste supermarketuri nu sunt cu capital românesc. Ei fac bani în România şi îi duc în ţările din care sunt ei. Ei vor trebui să se orienteze către produsele româneşti. Statul român trebuie să intervină. Am cerut de mai mult timp să facem o evaluare a produselor noastre, materie primă. Spre exemplu, dacă din evaluarea făcută de specialişti rezultă un preţ de 10 lei pe kilogramul de carne de miel, în viu, iar dacă piaţa îmi dă 6-7 lei, statul să intervină şi să susţină diferenţa.

Fermierii se plâng că au scăzut foarte mult preţurile. Spre exemplu, la carnea de porc un fermier încasează 3 lei pe kilogram dar în magazine preţurile sunt la fel ca anul trecut.

A ajuns 2-3 lei pentru că în Polonia, Olanda, Danemarca, fermierii au o susţinere financiară foarte consistentă. Performanţa la care a ajuns şi susţinerea financiară pe care o are, îi permite unui producător din alte ţări să vândă la un preţ foarte mic. El produce atât de mult încât trebuie să o ducă pe alte pieţe din Europa. Lui îi convine să o aducă în România. Eu produc carnea de porc, în viu, la 7 lei, dar vine cel din Danemarca cu 3 lei şi mă termină. El este susţinut financiar în ţara lui. La noi, porcul nu este susţinut financiar. De asta falimentează toate fermele de porci şi se importă din alte ţări. Aceeaşi problemă este şi la oaie. Preţul a scăzut. Nu s-au deschis acele pieţe pentru care noi tot insistăm. Recent am discutat cu domnul ministru. Există parteneri din Iordania, Siria şi care vor să importe din România. Din cauza Autorităţii Sanitar-Veterinare, nu putem exporta. Iordania, Siria, Arabia Saudită, au finalizat certificatul sanitar-veterinar, l-au trimis în România dar ANSVSA nu dă răspunsul. Am discutat cu primul-ministru, în circa o lună de zile, va fi o întâlnire cu miniştrii agriculturii din Irdania şi Arabia Saudită. Echipa va fi formată din reprezentanţii Federaţiei Romovis, repezentanţii Ministerului Agriculturii şi ANSVSA. Cei din zona arabă cer multă carne de oaie.

Tags: , ,

Category: AGRICULTURA, Interviu, stiri

Comments are closed.

shared on wplocker.com