STATII RADIO

INTERVIU Valeriu Iftime: “Obiectivul Elsaco este ieşirea din Botoşani” / Reacţia omului de afaceri vis-à-vis de ratarea proiectelor europene şi înfiinţarea unei universităţi în municipiu

| 4 ianuarie 2016

valeriuiftime birou920

Municipiul Botoşani este pe cale să piardă unul din cei mai mari agenţi economici din ultimul deceniu. Într-un interviu acordat pentru Botoşani Online, Valeriu Iftime, preşedintele CA Elsaco, a vorbit despre intenţia de muta o mare parte din activitatea companiei în capitală şi în alte oraşe mari din ţară. În acelaşi interviu, omul de afaceri botoşănean a mai vorbit despre ratarea unor proiecte europene şi despre intenţia autorităţilor locale de a înfiinţa o universitate la Botoşani.

La începutul anului trecut declaraţi că în 2015 Elsaco va avea cea mai mare cifră de afaceri din istorie. S-a realizat previziunea? 

Previziunile noastre pentru 2015 s-au realizat. La nivelul grupului Elsaco, suntem mult peste 500 de milioane de RON. Diferenţa este foarte mare comparativ cu anii precedenţi. Cifra de afaceri este dublată. Este şi o chestiune care ţine de o oportunitate a contractelor foarte mari pe care le-am început la sfârşitul anului 2014. Execuţia contractelelor a fost mare în 2015. Fiind final de sesiune europeană, mulţi au fost forţaţi să-şi închidă proiectele. A fost pentru prima dată când beneficiarii au avut viteza executantului. De obicei trăgeau de timp şi pierdeau banii. De altfel, sunt nişte exemple memorabile în Botoşani, cu bani pierduţi.

Noi am închis două proiecte într-un mod incredibil. Proiectul de la Oradea defineşte la momentul acesta strategia şi filozofia Elsaco. Un proiect de 50 de milioane de euro, închis într-un an. Este o bijuterie. Acum un an nu era nimic. S-a făcut de la zero. O centrală de 40 de megawaţi electrici, 200 de gigacalorii… E de patru ori mai mare decât Botoşaniul şi a fost făcut într-un an. Felicit echipa de la Elsaco. S-au dezvoltat mult pe managementul de proiect. A gestiona un proiect mare, înseamnă să ai o echipă şi manageri foarte buni. Numai pe parte de management era o echipă de vreo 25 de oameni.

Câţi oameni au lucrat în 2015 pentru Elsaco?

Am avut luni în care erau angajaţi şi o mie de oameni. Media a fost undeva la vreo 800 de oameni în grupul Elsaco. La un moment dat am aveam 300 de oameni la Oradea şi 200 de oameni la Iaşi. Erau 500 de oameni care lucrau la două proiecte. A fost un an extraordinar.

Cum estimaţi că va fi 2016?

Pentru noi, marea provocare este anul 2016. Nu vor fi mulţi bani europeni pe partea de termoficare, apă-canalizare, sisteme de epurare, de tratare a apei, ceea ce ştim noi să facem cel mai bine. Noi suntem bine ancoraţi şi în industrie, avem proiecte pentru construcţia de centrale mici de 8-10 megawaţi. Anul trecut am pus în funcţiune centrală de la Chimcomplex Borzeşti. O investiţie privată. Ne focusăm şi pe piaţa externă. Ne uităm în Ucraina, Moldova, Croaţia, la tot ce înseamnă proiecte de termoficare, apă, incinerare de gunoaie, biomasă. Am în Austria o potenţială lucrare. La momentul acesta avem o carte de vizită. Botoşani 8 megawaţi, Bacău 10 megawaţi, Oradea 40 de megawaţi, desulfurare la Iaşi, staţie de tratare la Buzău, staţie de epurare la Vatra Dornei. Lucrări mari. Suntem antreprenori generali în nişte lucrări SCADA la Tg. Mureş, Miercurea Ciuc, Constanţă. Proiecte de milioane de euro.

Dacă cei de la guvern nu ştiu să-şi reaşeze repede hârtiile, pierdem banii în continuare. Pe POS-ul de mediu s-au pierdut nişte bani. La apă, Uniunea Europeană ne-a dat un an în plus, apoi încă un an, acum ne-a fazat. Ne lasă să continuăm proiectele începute dar trebuie să se întâmple ceva şi la noi. Dacă un proiect nu s-a închis, este numai vina autorităţilor şi a constructorului. Elsaco a fost locomotivă la foarte multe proiecte europene. La CET Botoşani, dacă nu insistam noi, eram în situaţia celorlalte proiecte. Am finanţat un an de zile cu 10 milioane de euro sistemul după care am primit banii. Nu întâmplător Botoşaniul funcţionează de trei ani iar Bacăul abia e pus în funcţiune. Proiecte începute în acelaşi timp.

Nu este o frică prea mare după anchetele DNA-ului?

Cred că frica vine de la hoţi şi de la proşti. Ăla care a furat… nu mai fac, să nu aud de ele. Proştii spun: dar dacă mă ia şi pe mine. Asumarea de responsabilitate este până la urmă valoarea unui primar, preşedinte de Consiliu Judeţean. Când ai puterea populară, ai şi o imensă responsabilitate. Mulţi au trăit doar din promisiuni electorale şi vinul de după. Exemplu este fostul şef al Consiliului Judeţean Botoşani. Să ai o groapă de gunoi făcută de trei ani şi să nu o foloseşti. Suntem de o prostie fără capăt. Eu spun că e o mare problemă pentru că nu se închide Cornişa. Eu nu dau în cineva anume. Pentru mine, este o greşeală colosală că nu s-a închis. Sunt bani pe care comunitatea locală trebuie să-i împrumute. Nu mai vorbesc de teatru. Eu nu aş da nicio clemenţă vinovaţilor. Vinovaţii trebuie să dispară din sistem.

Vă inspiră încredere noul guvern de tehnocraţi?

Sunt din ce în ce mai indiferent faţă de cine e în fruntea guvernului. Eu sunt total de acord că o schimbare radicală poate crea o altă stare de lucru. Cei noi, dacă nu au experienţă, pot avea o problemă de asumare şi de viteză în a pune lucrurile la punct. În acelaşi timp, cred că suntem mai maturi decât acum patru ani. Sper că nu vor mai fi bâlbele care au fost la proiectele europene. Acum nu mai poţi să dai tunuri, te urmăreşte spectrul insolvenţei şi al falmentului pentru că sunt situaţii pe care uneori nu le poţi gestiona. Eu am un exemplu cu parcul eolian de la Mitoc. Am cheltuit 800.000 de euro şi am pierdut tot. Schimbarea legislativă mi-a oprit tot.

Se tot vorbeşte de accesarea fondurilor europene dar am pierdut foarte mulţi bani…

Accesarea fondurilor europene este o chestiune vitală pentru că sunt cele mai mari fonduri care vin în economia românească. Dacă nu ştii să le obţii şi fără banii aduşi de căpşunari, ai o mare problemă. Investiţii româneşti sau private, sunt puţine. Oportunitatea României sunt fondurile europene. Atrage toţi banii europeni şi cu siguranţă se vor genera şi alte investiţii. Ai să faci drumuri, apă, canalizare, aeroporturi… vor veni şi ceilalţi. Vorbesc de privaţi care pot aduce nu ştiu ce fabrici.

Este incredibil. Eu nu ştiu dacă cineva are o explicaţie. Nu am fost în stare să facem trei-patru autostrăzi în 20 de ani. Avem drumul Botoşani – Tg. Frumos care e o nenorocire. Sunt tot felul de deputaţi care vorbesc de vreo şapte ani de drumul ăsta… Trebuie făcut. Unul din avantaje este deschidrea aeroportului de la Suceava, drumul este foarte bun. Clujul s-a dezvoltat pentru că are o dinamică teribilă. Aeroportul de la Cluj este al doilea după Otopeni. Faci o oră şi ceva până la Munchen. E normal ca firmele din germane să vină şi să investească. Topul săracilor este în Moldova pentru că nu avem drumuri. Avem doar aeroportul din Iaşi care a început să funcţioneze mai bine de vreun an…

Intenţionaţi să dezvoltaţi  business-ul în Botoşani?

Pentru noi, obiectivul este ieşirea din Botoşani. Mi-am deschis birou în Bucureşti şi mă gândesc să-l măresc anul viitor. Suntem în poziţia unui nou birou la Cluj. La ora actuală îmi caut nişte specialişti care din start vin cu idea de a lucra o perioadă în Botoşani şi apoi să plece în altă parte. E vorba de oameni. Una din condiţiile care ne limitează este capabilitatea forţei de muncă. Ne trebuie specialişti buni. Cei mai buni din Botoşani au plecat.

Am făcut o statistică şi am constatat că în ultimii zece ani, primii şapte-opt absolvenţi de facultăţi, din judeţul Botoşani, sunt plecaţi în Bucureşti, în Iaşi, Cluj sau în străinătate. E clar că e o problemă. Noi suntem în competiţie cu companii europene. În proiectele mari, am avut doar doi din Botoşani. Am fost nevoit să aduc din alte judeţe. E greu să-i ţinem în Botoşani. Oportunităţile sunt altele în oraşele mai mari. Tinerii vor alte condiţii. Eu simt asta. Am avut continuu posturi la concurs. (…) Ce am fost noi în stare să facem? În afară să ne lăudăm că aici s-a născut Eminescu şi nimeni nu ştie că s-a mai născut şi Iorga. Căutam casa lui Enescu şi a văzut mai multe panouri cu Ţurcanu decât indicatoare către casa lui George Enescu. Ce să mai zici?

Executivul primăriei vorbeşte de înfiinţarea unei universităţi la Botoşani…

Universitatea la Botoşani e şcoală populară de artă. O universitate este ca un spital bun, ai nevoie de ani de zile, de profesori, de specialişti. Ăia dau greutatea. Greutatea nu o dă clădirea ci o dă calitatea oamenilor. După 100 de ani faci o facultate bună. Putem face o şcoală de trântă, de capră… e ceva nou. Nu se face la Iaşi. Abia creşte Suceava şi are câţiva zeci de ani. Când spui că ai făcut facultatea la Suceava, mulţi strâmbă din nas. Trebuie să ai două-trei universităţi bune în România. O şcoală profesională poţi face în Botoşani.

Tags: , , , ,

Category: Economic, Interviu, stiri

Comments are closed.

shared on wplocker.com